poezii

mă pregăteam io asară, dară, ca tot rumânu, să văz cum se-nfiripă primăvara europeană încă din toamnă (deşi io-s cu gându la mannschaft mai degrabă decât la vaslui) şi un frig îmi încolţi la tâmplă… 30 septembrie. wet, wet, wet… adică marti pellow pe vremea când era sexos şi mai făcea prăpăd numai când glăsuia … Read more

câmpuri de aur mi se adună în palme, în clipa aceea, miraculoasa, în care noaptea şi ziua se iubesc cu patimă şi un cer gri le striveşte sărutul. câmpuri de aur mi se adună pe gene, atunci când rostesc numele tău, cel real, cel copt în inima coaptă a soarelui şi atunci, eu ştiu că … Read more

  flăcările tale se preling cu limbile lor iuţi, ca nişte şerpi alunecând în calea nopţilor… de-ar fi să mă cauţi, la inceputul fiecărui amurg pe lespedea goală a gândului mă vei afla: asemeni orbilor, eu ţin căuşul mâinii întinse la răspântii de clipe şi în el am o singură rugă, de început: învaţă-mă trupul … Read more

  nu, eu nu mă tem de cuvintele tale, mă leagă ele de tine, ca  un fir, mă aduc înspre cuvintele tale o urmă, ancestral indiciu al nopţii, mesaj venit dinspre inimă. nu, eu nu mă tem de cuvintele tale, mă leagă astfel de tine o culoare mă aduce la tine un cuvânt ca un … Read more

a trecut un înger prin ochii mei şi mi-a spus:- rostogoleşte-te! tu nu vei fi vreodată asemeni pietrelor mari ce ascund vietăţi neştiute pe care soarele nu le iubeşte, iar noaptea le alungă de la sine. mică şi rece tu eşti făcută să cauţi rostogolirea în spatele fiecărui cuvânt. a trecut un călugăr şi mi-a … Read more

te iubesc ca pe-o arsură apărută-n colţ de gură, te iubesc ca pe-o cireaşă în borcanul de dulceaţă, ca pe-o traistă de mălai, ai avut, dar nu mai ai, ca pe-un fluture în soare chip de floare. te iubesc ca pe o cioară neagră, cu trup de vioară, ca pe-un fir de păpădie, ca pe-o … Read more

atunci când viaţa este numai un zid rupt cărămidă desprinsă de cărămidă din echilibrul fragil al unui mâine ce nu vine, nu mai vine, alegem soluţia accesibilă a eutanasierii sufletului. o injecţie aducând pace aparentă în tumultul ultimei zbateri, probabil calea cea mai uşoară deşi devine tot mai evident reversul. privim viaţa cu intensitate în … Read more

când noaptea nu ajunge şi nu ţine de foame şi iarnă e în sânge şi sânge e în oase atingeri delicate, otravă şi venin ne frâng astăzi iubirea ce o credeam destin, se sparg de maluri lacrimi, se zbat să nu mai moară doi ochi aprinşi şi, poate, un gând de căprioară te du şi … Read more