în mine se vorbește despre toamnă

în mine se vorbește despre toamnă cu doruri noi, melancolii de brumă în mine stau icoane lungi, de humă și se vestesc rugini cu chip de doamnă în mine se vorbește despre frunză curgând, cenușa clipei pe genunchi o mai adun și parcă din rărunchi te strig, chemarea-mi să te-ajungă. pe dealuri lungi, curbate de … Read more

și atunci ni se umbriseră genele…

și atunci ni se umbriseră genele a despărțire, în ziua aceea de albastru și de rotund, pe când încăpeau în palmele mele toate razele soarelui, toate stelele numai eu spuneam că nu, pe jumătate întoarsă, pe jumătate albită la încheieturile nopții, pe când soarele privea leneș, agale și nouă ni se umbriseră genele a trăire. … Read more

sunt locuri în care soarele…

sunt locuri în care soarele… te iubește. au trecut pe-acolo zei și se-nalță chiparoși ca niște săgeți, atât de verzi în lumină, zâmbindu-ți regește. sunt locuri în care soarele… te iubește. uneori acasă, sub prundișul adunat de apele anilor, pe sub candide stele atât de palide în noaptea care șoptește. sunt locuri în care soarele … Read more

milioane de…

sunt milioane de clipe înapoi, în trecut, emoții pe care le las astăzi în urmă sunt milioane de zâmbete înainte și noi ne privim. parcă umăr la umăr, parcă mână atinsă de mână, timid, gesturi noi, parcă vechi, milioane stau să cearnă cuvinte și-atât de cuminte ziua de mâine se-așează-ntre noi. sunt milioane de vise … Read more

8 martie: un sau o? (joacă de copii mari)

pentru că îmi plac provocările, poezia de mai jos vine ca răspuns pentru bunul meu prieten călin. mai întâi și pe fugă i-am răspuns așa: dar apoi mi-am dat seama că mi se făcuse o poftă de poezie… un anotimp e, iată, o primăvară nouă, un gând e risipire, o șoaptă fremătând, un curcubeu adună … Read more

așteaptă-mă primăvară

așteaptă-mă în adăpostul rotund, al ghiocelului, acolo unde seva își strigă pentru întâia oară: primăvară! așteaptă-mă în goana vântului care rănește zăpezile preschimbate în noroaie, hohotele neputincioase ale iernii. așteaptă-mă în căușul de lumină al soarelui care râde în diminețile cu plete lungi, de codană primăvară feciorelnică mirosind a reavăn și a martie. așteaptă-mă primăvară … Read more

mă ningi (pretexte de februarie)

și sunt atâtea tăceri sub ninsoare și iernile lungi cu poale albastre și genuri cu degete albe, prelungi și este atâta lumină-n prinsoare de doruri născute din sticlă și astre când tu parcă pleci, când tu parc-ajungi mai sus de lumină, mai jos, dinspre soare acolo pe unde, zidind ale noastre săruturi, te chem și … Read more

viața ca un câmp minat (dinamita dintr-un sărut)

viața ca un câmp minat și-acolo tu, rană care taie dimineața-n baie sânge ca un râu și în amarul nopții, nu nu e niciun sunet. parcă în bătaie de oțel și pușcă ruginită, veche tu inimă te-ndoaie, respirări greoaie zbateri de cenușă și de moarte, nu nu știu dacă nu-s decât un om de paie … Read more

lupi de zăpadă

sursa foto: trilulilu lupi de zăpadă-mi încolțeau pe tâmple și din lucirea albă și curată ce desena grumaze-n înserare mi-am colorat un soare. cu mirare în noaptea asta nouă, înstelată aștept o nouă inimă să se întâmple. bătaia ei se-audă peste geruri lupi de zăpadă vor veni aproape amușinând cu boturi moi, de iarnă pe … Read more

și-apoi, dintr-o dată, ca la un semn

sângele coborând în prăpăstiile gândului, aripile mari, aproape rotunde și-apoi, dintr-o dată, ca la un semn, ospețele inimii, năvalnica. îmi înghesui tăcerile sub alb și ating liniștea nouă cu tălpile, aripile mari coboară, coboară spre mine-n spirală și-apoi, dintr-o dată, ca la un semn, gândul se urcă înalt, mai înalt un totem, mintea cuprinde, se … Read more

asează-mi-te an

așează-mi-te an pe pleoape, pe gândul nou, pe visurile toate, așează-mi nor și dor pe șoapte, coboară tu, venind din noapte cu tot ce ai acum în brațe. așează-mi-te an pe gură, cu străucirea ta de zile noi, cu sori albaștri și cu ploi, care preling lumina-n doi, cu gustul tău de vin de mură. … Read more

prin venele mele

”prin venele mele curg nave și stele” – constantin pavel. prin venele mele curg stele și iele dansează în nopțile albe și-n venele mele e-un dor de nuiele de-argint dinspre stele. prin stelele viselor mele, vin iele și grele se-așează în palmele mele omături. castele albastre, din iernile mele colindă spre stele. prin venele mele … Read more

fabulă

un topinambur și-un calocedrus pe-nserat, pe când privesc cumva dejalnic norii, în așteptarea somnului rotund, curat, s-au pus la sfat. cu glasul naivoriu, ca de fantasmason, porni topinamburul candid o tiradă, lacrimatur, injectactil ca un bufon rosti afon: – eu sunt un iarnavigator în lume, cel mai poftit, cel mai iubit din toate, de neînlocuit … Read more

în inima de ceară a toamnei

te-așez pe-o râspântie. în inima de ceară. în liniște. în liniștea curbată a lumânării ce bântuie. ce strigă. ce gâtuie sălbatica clipă, albastră. te-așez pe-o uitare. în miezul plâpând. în fierbinte. în fierbintea tâmplă a nopții ce mistuie. ce plânge. gutuie din toamna aceasta uscată. te-așez pe-o mirare. ultima. ziua în care am plecat e … Read more

octombrie

de aur moale și rugină se-ntoamnă inima. în prag de iasomie și de drag, coboară tainic în lumină octombrie și va să vină pe ceruri roz de răsărit și pe tăceri de asfințit o altă zi, o lună plină octombrie și din zenit coboară fluturi de rugină și se înalță caldă, lină o inimă. lumină … Read more

error: Content is protected !!