azi sunt în mine.
cobor încet și pe sub fulgi
de primăvară ce nu vine
m-ademenesc cuvinte lungi
cobor, cobor și în adânc
mă regăsesc zâmbind,
și tot privind,
m-aud pe mine.
cântec de ademenit primăvara. sau nu.
by 
— poezii —
în mine (cântec de ademenit primăvara)
March 17, 2017
by
Azi sunt în mine, zgribulită,
scot capul ca un cioc pe geam
şi adun rouă, bat în geam
doar crengile ce, încă-s goale,
neîmplinite-n verde şi de floare-n ram.
Se uit-o pasăre în mine,
mă uit şi eu în pana ei,
mai vii, drăguţă primăvară?
Când o să vii, eu intru-n ei!
Superbă… poza!
primăvara se amână!
noapte bună!
mulțumesc.
Ieri, pe la amiază, am ieșit până la magazinul din colț. Primăvara invadase cu atâta violență spațiul dintre blocuri, că aerul îmi părea un celofan orbitor, un fel de capcană de lumină și, ca să nu mă pierd, m-am uitat în pământ. Dar și acolo, ce să vezi, înfloriseră violetele.
Nu mai e nimic de ademenit. Chiar a venit!
poate la voi, renata. la noi a fulguit ieri. și astăzi, brr… ce mai lapoviță, mi-a stat maiușka sub pături.
deci mai ademenim, mai ademenim…