sursa foto: salome
pe ceruri stăteam ca nişte egrete cu gâturi lungi, uşor aplecate, întrebări mute ce nu aşteaptă răspuns.
pe doruri veneam ca nişte corăbii ale iluziilor, dezlegând fântânile de ape noi şi adânci, adăpătoarele zilei.
pe inimi dormeam ca nişte pecete de dor şi de sete, semnul dezrobirii, când noaptea va fi trecut în răsărit.
eu nu caut ci sunt. în albul zăpezii mi-e inima închisă în cuvânt.
by 
wow “eu nu caut ci sunt…” atat de simplu dar atat de complex..
Am citit duzina după ce a trecut noaptea de răsărit, şi-am plecat cu pecetea de dor, ca să-mi ţină mereu de sete
; iar pisicile m-au dat pe spate! 
Cât despre plagiat, de data asta i-am atacat pe alţii 😆
frumos portret in alb! mi-ar placea sa-i fac o poza
zi faina sa ai ….
Minunat autoportret!
“Eu nu caut, ci sunt” – mi-a plăcut nespus!
O zi cât mai frumoasă, dragă Psi!
sărumâna, dor! şi poezia ta este foarte frumoasă!
gabi, îmi place foarte mult blogul lui salome. şi cred, judecând după multele imagini cu pisici pe care le are, că avem aceeaşi iubire pentru feline.
duzina… este o joacă ce mă surprinde şi pe mine. şi când scriu, dar şi când citesc.
să fii bine, şerpoaico! mâine… la comisia de plagiat cu tine! chiar eram curioasă…
carmen, eu sunt fan iarnă. aş alege oricând zăpada dintre toate darurile naturii. poate pentru că este atât de efemeră, nu ştiu.
cam complicat, geanina, cam complicat. puţinele fotografii cu mine surprind de fapt un chip obişnuit, comun.
mulţumesc, alex. la fel să fie şi pentru voi! un pupic sarei!
Ai scris minunat ! Toate cele scrise de tine îmi plac dar astăzi te-ai întrecut pe tine !
psi
îţi promit că miercuri, mai postez imagini din elveţia ca să-ţi mai treacă dorul de zăpadăăăă.
tu, care pe ceruri stai, vii zburand pe doruri ca apoi sa dormi pe inimi…
si, pt ca degeaba cauti daca nu stii sa te gasesti, tu nu cauti ci esti, esti iarasi o vartelnita de metafore in culori de arsita a sudului domolita de zapada nordului!
ups, am uitat sa pun GHILIMELE! sorry
Ma racorii, citind..
Buna ziua ,pisic si miauuu,,
Nu pot sa trec in tabel..
http://labulivar.wordpress.com/2012/07/28/duzina-de-cuvinte-sugestii/
ok, tibi, aştept până miercuri atunci.
cine ştie, ştie. cu puţin noroc mai sunt numai 3 luni…
ooo, dar nu ştii că suntem mari plagiatori pe-aici? stai numai să vezi mâine producţia de săptămâna asta, cita!
şi io înotai la tine, virusache mai ceva ca phelps în bazinu olimpic sub privirile coanei lisaveta!
dacă încerci fără http:// să ştii că mere!
Salut!
Cum spuneam pe blogul meu, în căutare de linişte şi frumos, am ajuns de la Carmen la tine şi mi-am făcut curaj să scriu şi eu, alături de voi.
În ochii mei, ai redat simplu şi sugestiv acceptarea existenţei aşa cum o trăieşti. Frumos.
Ştii că tot ce scrii tu e, în viziunea mea, de nota 10
Ştii şi că duzina mă momeşte de fiecare dată şi de obicei nu sunt în stare să-i rezist
Dar trebuie să precizez că rămân datoare pe termen nedefint cu vizitele pe la alţii şi cu comentariile…
lasă vero, nu te necăji cu comentariile.
mie îmi place că nu rezişti duzinilor noastre. acum vin să te citesc!
mulţumesc, irealia şi bun venit în joaca noastră.
ma pierd uneori in gauri negre de timp- stii, probabil… si cand reusesc sa ma strecor spre lumea de dupa monitor- probabil, nu stii-dar trec intai pe la psi@, mai ales daca-i sambata sau luni
stiu bine ca gasesc ceva bun de citit, ceva interesant si frumos ce mintea savureaza si inima primeste…
să te mai înscrii o dată, te rog, carmen. ar fi păcat să nu te citească şi ceilalţi.
portret în alb treptat.
iaca alb în trepte…
of, psi. vrei flamenco autentic? iaca ce propun
http://www.youtube.com/watch?v=sfPsbpHzBF8
filmat de mine de la faţa locului.
dacă are cineva răbdare să vadă tot clipul, poate îşi va aduce aminte de sergiu malagamba.
ce făcea malagamba din tobe, fac aceşti artişti din tocurile pantofilor lor echipate special pentru step.
şi un flamenco participativ.
http://www.youtube.com/watch?v=JkDL6no9aSM
vedeţi cum se ţine flacăra tradiţiei trează?
nu pe scenă, dar de la bunii mei am învăţat şi eu jiana, hora, sârba şi învârtita… şi le iubesc. acum aştept să-mi crească nepoţelul destul de mărişor să prindă ritmul şi-l învăţ şi pe el. noi suntem cam neam de dansatori.
psi, a fost un spectacol de vreo două ore şi am fost avertizaţi că nu avem voie să foto sau să filmăm. abia la sfîrşit am căpătat permisiunea, am făcut în grabă cinci clipuri, dintre care două sînt restricţionate de şefii de la youtube. am în schimb o relatare scrisă de la acest eveniment.
se înţelege şi aşa, tibi. e ok şi mulţumesc.
flamenco va fi tema de la scrierea-mi de luni! 😆
ok psi.
noapte bună şi pe mîine!
~
egrete cochete
…par scrierile uneori unde ,in gaturi carlig, pastreaza… semn de intrebare “?”=al cui?=de ce?=de cand?
cuvintele mute
vorbesc in forma lor… fredonand in taina,in cantec …al cui?-de ce?-de cand?
corabii incarcate cu sperantele sortii…
unde marea insetata inghitea doruri adanci …ale unor stanci?
pe inimi stinghere s-au scris candva ,cu ghiarele destinului, adio despartire.
in noaptea cea alba a rasarit,din trecut,un autoportret~ cuvant~
psi, nu cumva e roşu cambrat?
nu, nu… lasă să fie alb!
servus psi,
…
(……………………………………………………………………….)
am adus un sac de cuvinte..
le primesti?
din drag cu zambet.
un sac de zâmbete de-aduci
cu dragă inimă primesc
și dau la schimb covrigi și nuci
și… mulțumesc.
sarumana pentru nuci
recunosc
imi sunt dulci…
din covrig iti dau si tie …de vei rupe pe la jumatate..zambet va fi
unul tie
unul mie
…eu promit sa-l dau si mai departe.
senin ti-e zambetul din crestet
senina’ti este vorba in cuvinte
senina soapta care tace-dar atat de multe spune
senina a fost si despartirea-in cuvinte
senina seara se asterne
peste gene fermecate
de Mos Ene sarutate
senine vise sa te cuprinda
senin sa-ti fie cerul peste noapte
cu stele svelte zambitoare
sa-ti mangaie suvita de pe crestet
in semn senin de alintare
precum pisica care doarme in bratele mangaietoare
noapte senina.
nu, anca, senină nu va fi. sunt cu ochii pe televizor şi aştept… să sperăm că ne va fi bine.
sper ca ti-a fost bine,psi
frumos ai scris si azi
… ma tot intreb daca dupa astfel de scrieri pisica aceasta si adoarme cu adevarat?!
un bine relativ, anca, aşa cum ne este tuturor. cât despre adormit, cum eu scriu dimineaţa în zori, cam greu să adorm după aceea, mai degrabă aşa mă trezesc. dar adorm şi eu, să ştii, adorm… doruri, gânduri.