locuri din sufletul pisicii

brașov, din căldarea de lumină: johannes honterus

johannes honterus, statuia din curtea bisericii negrebrașov, din căldarea de lumină a orașului pe care îl iubesc atât de mult, vă aduc astăzi povestea lui johannes honterus sau johannes honter, artium magister viennensis ori, așa cum mai întâlnim, johannes georgii de corona, omul al cărui nume străjuiește și astăzi liceul german al orașului, atestat ca gimnaziu săsesc încă din anul 1541, prin trasformarea fostei mănăstiri premonastrense a caterinelor într-un loc de studiu pentru copiii de etnie germană ai coronei (potrivit documentelor vremii, știm deja că prima școală românească a ființat în șcheii brașovului prin grija lui vlad călugărul, iar școala orăneșească- de limbă germană- a coronei funcționa din anul 1388).

magister johannes honterus s-a născut în corona, pe strada cunoscută astăzi drept nicolae bălcescu (pe atunci strada neagră) la numărul 40, aceeași stradă unde, cu mai bine de șase decenii în urmă, locuise katharina siegel, marea iubire a lui vlad țepeș. numele primit la naștere, în 1498, a fost de johannes austen, ca fiu al lui georg austen, maistru tăbăcar și membru înstărit al coronei. pentru început, știm doar că a beneficiat de o solidă educație primită de la călugării dominicani, iar în anul 1520 îl regăsim printre studenții vienei, sub numele de johannes aust. după numai doi ani obține titlul de baccalauresus, iar după cinci ani de studiu la universitatea din viena, pe cel de magister atrium. se afla încă în orașul șlefuirii sale, când imperiul otoman începe asediul vienei, iar johannes honterus decide să se retragă la regensburg, alături de istoricul johannes turmair-avensis, sub numele de johannes hynter hunterus. vreme de trei ani este dascăl la universitatea din cracovia, sub numele de johannes georgii de corona, artium magister viennensis, unde publică de altfel primele sale lucrări: una despre descrierea lumii și o alta, de gramatică latină.

de la cracovia, johannes honterus ajunge la bassel pentru alți trei ani, învățând aici deprinderile tipografice și gravura în lemn și publicând cunoscuta sa reprezentare cartografică a transilvaniei din 1532 (chorographia transylvaniae sybembürgen- realizată prin tehnica gravurii în lemnactualmente singurul exemplar din această hartă se mai găsește în biblioteca națională a ungariei, de la budapesta). la bassel îl cunoaște pe erasmus din rotterdam, centrul umanismului european din acele vremuri, fiind extrem de influențat de acesta, dar și pe tipografii elvețieni heinrich petri, johann bebel şi michael isengrin de la care primește tainele tipăriturilor pe care le va aduce apoi acasă. un an mai târziu, johannes honterus se întoarce la brașov unde se căsătorește, este ales în ”adunarea celor o sută” și apoi consilier comunal. întoarcerea sa acasă coincide cu apariția primelor tipografii în transilvania, cea din brașov fiind realizată în exclusivitate prin efortul său, iar reformele sale privind învățământul gimnazial se bucură de sprijinul apolloniei hirscher, care, pe lângă susținerea reformelor transilvănene, dorea nespus înființarea unui gimnaziu de fete în brașov (prima mențiune privind existența unei școli de fete a fost făcută de altfel în anul 1544). să ne reamintim faptul că în corona exista o școală orășenească, dar este meritul lui johannes honterus reorganizarea acesteia. mai mult chiar, deși iremediabil pierdută în marele incendiu din 1689 (ce s-a putut salva atunci au distrus rușii în 1944), la un an după apariția gimnaziului german, în 1541, se pun bazele bibliotecii școlare în care își vor găsi locul și multe dintre tipăriturile sale.”reformationsbüchlein für kronstadt und das burzenland”- 1543, ”apologia” sau ”kirchenordnung aller deutschen in siebenbürgen”- 1546 sunt doar câteva dintre cărțile tipărite de johannes honterus, cărți care cuprindeau principalele idei ale reformei bisericii evanghelice a sașilor, de inspirație luterană. gimnaziul german reorganizat de johannes honterus va avea și el un ”constitutio scholae coronensis” (1543) iar organizația elevilor fondată de el (coetus) avea drept scop dezvoltarea și pregătirea tinerilor învățăcei pentru societatea coronei și chiar viața lor.

tot lui johannes honterus îi datorăm fabrica de hârtie din regiune (numită moară de hârtie pe atunci) pentru care a insistat foarte mult și în mare măsură el este acela care, prin eforturile sale constante privind școala, tipăritura și învățătura, a făcut posibil ca, la venirea sa din regat, diaconul coresi să găsească aici toate condițiile tipăririi în limba română. să mai spunem că ”rudimenta cosmographica” a lui johannes honterus a fost reeditată de peste 150 de ori în 100 de ani?  ea a fost folosită în studiul astronomiei ptolemeice în întreg spațiul vorbitor de limbă germană până la apariția concepției heliocentrice.

marele reformator și umanist sas a devenit prim preot al bisericii evanghelice din corona, după ce reușise deja, prin reformele sale, introducerea slujbei religioase în limba maternă (germana). pe 23 ianuarie 1549, johannes honterus părăsește această lume fiind înmormântat în biserica în care a slujit atâta vreme, biserica neagră, aproape de școala clădită de el (gimnaziul evanghelic își schimbă denumirea în gimnaziul johannes honterus, ceva mai aproape de zilele noastre, în anul 1903) și de biblioteca ce adăpostea printre altele, scrieri ale gânditorilor antici, cărți bisericești, cărți de filozofie și istorie și chiar exemplare venite din constantinopol. de 468 de ani el veghează încă orașul pe care l-a iubit și dăruit atât de mult, iar din anul 1898, prin opera lui haro magnussen, îl putem vedea pe latura sudică a lui marienkirche: o statuie înaltă de 2,5 metri este micul omagiu adus de oraș magistrului său, care parcă ne îmbie la școală și la învățătură cu ținuta sa severă. mâna dreaptă întinsă chiar spre gimnaziu arată, în vreme ce cartea pe care o ține  în cealaltă mână ne amintește despre reformationsbüchlein (cărticica de reformă pentru corona și țara bârsei) și schulordnung (regulamentul tuturor bisericilor din transilvania).

harta johannes honterus

brașov. din căldarea de lumină a coronei v-am adus povestea unui alt nume care se leagă de veacuri de orașul din care s-a ridicat. cu referire la cartea reformei tipărită de el, însuși martin luther scria: ”tot ce doreşti să afli de la mine, vei afla în această carte, cu mult mai bine decât ţi-aş putea scrie eu. cartea mi-a plăcut deosebit de mult, deoarece este scrisă cu înţelepciune, cu gând curat şi cu credinţă.”

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

6 thoughts on “brașov, din căldarea de lumină: johannes honterus

  1. Ei, cu anii e mai greuţ un pic, dar la zile ne descurcăm lejer. happy
    Am o umbră de regret că n-am avut o minte capabilă de a analiza şi reţine istoria, uneori citesc lucruri ca cele de mai sus şi îmi dau seama că prezentul nu e altceva decît clădirea răsărită din cărămizile trecutului, unul pe care prea uşor şi prea curînd îl uităm.

  2. happy știu ce spui. eu am pornit să-mi scriu orașul atunci când am realizat că prea puțini știu cine a fost strada ecaterina varga, apollonia hirscher ori liceul honterus. le luăm ca atare, fără să știm de ce se numesc așa ori altfel, cine au fost cei care au clădit acest oraș. și e păcat. așa că scriu. poate cineva, cândva, va folosi…

  3. După cum merge lumea nu ştiu dacă mai are rost, de fapt. Cred că s-a ajuns la un asemenea nivel de saturaţie a informaţiei încît se încearcă o simplificare forţată, un soi de “uitare” care să permită apoi reinventarea roţii cu titlul de noutatea secolului.

    “Cine îşi uită trecutul e condamnat să-l repete”. Cred că exact asta se şi vrea. E mult mai uşor să recreeezi ceva ce-a fost deja inventat şi uitat, decît s-o iei cu cercetarea de la zero.

    Hm, iar am luat-o un pic prin bălării. big grin

Comments are closed.