vin pentru inimă

ieri seară, la invitația Spitalului de cardiologie Clinicco, am avut parte de o experiență deosebită: prima degustare de vinuri la care am participat vreodată, dirijată de magdalena crișan, somelier independent și medicul cardiolog sorin micu, pasionat la rândul său de această licoare.”puțin vin este antidot contra morții, în cantitate mare este otrava vieții”- proverb persan- păreau să fie cuvintele care se ascundeau în spatele zâmbetului domniei sale, invitându-ne să le deslușim și noi.

evenimentul, organizat la arnie’s- studio culinar, a fost combinația perfectă pentru cineva a cărui percepție kinestezică este dominantă, așa cum am recunoscut de multe ori: vin și informație, gust, culoare, miros și o mare, imensă întrebare: de ce am uitat dacă am evoluat?

spuneam cândva, în poveștile pe care le mai aduc aici din lumea parfumului despre eau de la reigne d’hongrie (considerat și astăzi, la 645 de ani de la apariția sa, drept primul parfum pe suport alcoolic, fiind omagiat ca atare de fragonard) acel amestec de vin și mirodenii (rozmarin mai cu seamă) folosit în scopuri pur medicale, așa cum fusese și eau des carmes de pildă, așa cum regele franței, carol al v-lea, obișnuia să experimenteze amestecând vinul, îmbogățindu-i proprietățile cu cele ale plantelor pe care le cultiva el însuși cu pasiune. erau vremuri în care tainele mirodeniilor și ale vinurilor, păstrate cu grijă de călugări, se foloseau în scop curativ. și mă întreb din nou: de ce am uitat dacă am evoluat?

o statistică europeană ne arată faptul că, deși există dovezi ale efectelor sale pozitive pentru organism, consumul de vin este în continuă descreștere. singura alimentație care continuă să includă vinul este, poate deloc curios, cea de tip mediteraneean. ați încercat vreodată un platou cu brânzeturi și fructe alături de un pahar de vin roșu și dens? francezii se pricep de minune la acest festin de care am avut parte și noi aseară. dar… să păstrăm ordinea întâmplărilor aromate așa cum a fost ea.

mai întâi am făcut cunoștință cu tasse du vin, micul obiect de argint pe care magda crișan îl poartă cu mândrie așa cum făceau odinioară predecesorii săi. mândră de profesia sa, magda ne-a introdus încet, într-o efervescență tipică șampaniei aș spune, în atmosfera degustărilor de vinuri. evident, primul gust a fost cel de șampanie, una autentică, cu acel șirag de bule ridicându-se dintr-un singur punct. un gust ușor amărui, dar deloc aspru, lipsit de zahăr, un lichid galben pai, ademenitor, justificând renumele său. (am reținut totodată că șampania se face din trei tipuri de vin, unul fiind chiar pinot noir, iar diferența dintre spumant și spumos este dată de dioxidul de carbon care la spumos este indus, în vreme ce la vinul spumant se obține prin metoda champenoise, fermentație naturală). prea rar consumată în țara noastră de fapt, am mai aflat că șampania este un ajutor de nădejde în tratarea pneumoniei.

atunci când vinul alb se odihnea încet în paharele noastre, aflasem deja că, deși mai sărac în proprietăți, el este preferat de consumatori. folosit cu moderație, doamnelor, poate fi inclus în dietele noastre fiind un bun digestiv și un furnizor de energie. și este cazul să spun acum că moderația înseamnă 2-4 unități de alcool pe zi pentru domni și 1-2 unități de alcool pentru doamne, diferența fiind dată de metabolismul fiecăruia dintre noi. pe zi am scris (și am aflat), deși mulți comprimă aceste cantități la finele săptămânii, lucru deloc indicat, mirosind mai degrabă a… exces.

seara a curs lent și plăcut astfel încât la momentul aducerii în scenă a vinului roșu- vin pentru inimă- pe mesele noastre se așezaseră frumos desenate de arnie, platouri cu brânzeturi și fructe, coșulețe cu pepene galben și roșu. puternic antioxidant datorită conținutului ridicat de flavonoide, vinul roșu poate preveni cancerul. datorită compusului numit quecertina (pe care îl mai întâlnim la fructele de pădure) vinul roșu prelungește viața celulelor (potrivit studiilor cu 80%) stimulează miocardul, previne angina pectorală și formarea de cheaguri. evident că putem alege să ne suplimentăm alimentația cu capsule de resveratrol, dar așa cum spunea și domnul doctor, e mai plăcută o discuție la un pahar cu vin decât cu o pastilă în față.

interesant pentru mine a fost să aflu că întreruperea consumului moderat și constant de alcool după un infarct miocardic acut poate duce la agravarea evoluției bolii și la creșterea mortalității de peste patru ori- în condițiile în care mai toți medicii interzic cu desăvârșire alcoolul (și vinul roșu cu precădere) după un astfel de episod.

vin pentru inimă. să ne reamintim: consumat regulat, cu moderație, vinul este benefic pentru sănătatea noastră. schimbarea modului de viață și de alimentație din ultimii ani a adus drept cauză de deces, uneori la vârste mult prea tinere, imediat după cancer, bolile de inimă.  vinul poate preveni cancerul. vinul consumat cu moderație și regularitate este bun pentru inimă.

sau, așa cum scrie la finele materialului ”vinul și sănătatea” oferit cu generozitate de gazde:

vinul este o poveste personală.

moderația, echilibrul, constanța, bunul simț!

întâlnirile uluitoare din viață, dacă ești norocos și atent, sunt foarte personale.

de ce am uitat dacă am evoluat? escaladăm luna și inventăm visuri mărețe, descompunem atomi și producem chimic resveratrol uitând vremurile, cu mult mai sărace în cunoaștere, în care paharul de vin era aliat, prieten, medicament.

vin pentru inimă. tu alegi…

și un sfat de la arnie: să pui în mâncare un vin pe care îl bei. de fapt, așa să începi gătitul: cu un pahar de vin.

fotografiile care însoțesc impresiile mele sunt realizate de robert cadar (întreg albumul este impresionant)și clinicco. mulțumiri speciale gazdelor noastre pentru… tot!