până când?

by

oamenii ţi se aşează pe gură
ca un secret cu o mie de chipuri
ca o mie de oglinzi repetând
un cuvânt,
oamenii se pun înaintea gândurilor
şi te cheamă, te cheamă râzând,
grăbiţi, ocupaţi să rupă din tine
o bucată de soare,
o steluţă de os,
oamenii te întorc adesea pe dos
ca pe o haină cu o mie de nasturi,
ca pe o mie de buzunare în vânt,
în cuvânt,
oamenii se pun înaintea sufletului
şi te vor.
te ridici de la masă
flămând şi plângând:
până când?

sursa foto: salome

 

18 thoughts on “până când?”

  6. Finalul este superb si puternic
    “oamenii se pun inaintea sufletului
    si te vor
    te ridici de la masa
    flamand si plangand
    pana cand?

  7. Cami,
    Cu fiecare rând, te redescopăr, făptură-gând
    Cu fiecare cuvânt, prin tine, mă revăd, abscons, cugetând.
    Îmi placi în taină, după cum scrii,
    Cum transformi gândul, în rime ce ascund poezii
    Simt cum încep să cred, în tine…, cum cugeţi,
    Cum Divinul descrii
    Onu

  8. happy mă răsfeţi, onu! poezia, ca orice altă formă de artă prin care ne împotrivim morţii, este- eu aşa cred- cea mai intensă formă a sincerităţii. dacă în fraze te mai poţi ascunde, te mai poţi acoperi fugar, în poezie te dezvălui întreg şi- miraculos, nemaipomenit chiar, vorba lui nichita- vulnerabil.

  9. Despre ce oameni e vorba daca nu te lasa asa in pace cu consecinta sa te mai lase in final si fara nasturi si flamand ? E vorba cumva de Repo Men, gen colectori de datorii ? Sau de societatea generala de contribuabili hamesiti insa in final totusi aparent nerecunoscatori fata de artistii apetisanti ? Zau, asa e daca esti VIP in lumea artelor si entertainmentului, asta e pretul pe care trebuie sa-l plateasca si Justin Bieber si super-modelele…nu multi reusesc sa reziste asa de bine ca dl Clint Eastwood de exemplu, sau chiar sa scoata profit si mai mare din aceasta jumulire asa ca dna Kim Kardashian.

  10. Tot ce sper e ca aceasta poezie sa nu fi fost un indemn caritabil la compasiune si intelegere fata de M Radulescu, pt ca nu sunt inca dispus sufleteste la acest grad de indulgenta fata de productiile ei…desi ce-i drept, eu personal ca om, nu sunt obisnuit sa am sentimente prea intens negative sau de dispret fata de VIPii din entertainment, am in general intelegere fata de profesiunea lor stresanta, (chiar asa in stilul poeziei de mai sus), plus in general ii consider mai la risc pt diverse afectiuni, gen deshidratare, epuizare nervoasa, tulburari alimentare, tulburari afective sau chiar
    alcoolism sau abuz de alte substante…insa inca nu sunt dispus sa scriu un certificat medical in acest sens…plus a mentionat copilul, asta e si mai rau, am inceput sa fiu ingrijorat despre competentele ei parentale si bunastarea copilului…zau, nu se poate asa, trebuie o investigatie de la Agentia Sociala de protectie a copiilor din Monaco…oare Monaco e in UE ? Plus trebuie evaluat si celalalt parinte…trebuie sa ne gandim in primul rand ce e in interesul copilului…ca nu stiu care e situatia orfelinatelor publice din Monaco, ma duc sa caut sa nu cumva sa ajunga mai rau, daca mama ajunge la inchisoare sau in vreun sanatoriu si tata cine stie daca are competenta necesara sa functioneze macar la un nivel minim necesar ca sa nu se repeada din prima sa o decada din drepturile parentale in mod definitiv in mod precipitat…nu conteaza cine e bogat sau sarac in acest tip de caz social…oricat de
    suparat as fi trebuie sa uit de propriile mele
    prejudecati sau sentimente si sa deliberez
    cat mai calm…si poeziile nu ma ajuta in acest sens ! De aia am fost asa de sever in comentariile de mai sus.

  11. departe de mine gândul, rudolf, de a compătimi vreo divă apărută pe la noi. ba mai mult îţi spun, în jurul meu există persoane jignite de afirmaţiile acestei doamne şi implicit, întrucât aceşti oameni îmi sunt prieteni şi se bucură de toată aprecierea şi afecţiunea mea, mă simt la rândul meu atinsă de obtuzitatea şi răutăţile acestea fără rost.
    îţi înţeleg şi chiar accept severitatea afirmaţiilor.

  12. Cami,
    Când îţi scriu, te ţin de mână, prin Universul tău plăpând, avid de miracolul gând- cuvânt.
    Şi inefabilul redevine făptura, în a cărei poală, resimt farmecul prezenţei duhului blând.
    Te privesc fascinat, năzuind în preajmă, să-ţi fiu, să te ascult…..
    Onu

  13. oamenii de care vorbești
    au pășit mai departe prin tine,
    dar umbrele lor îți bat și acum în piept
    strângându-se în brațe…
    oamenii aceia te dor
    pentru că respiră altfel decât tine,
    iar degetele lor îți golesc de sânge
    vena cavă…

  15. oamenii, wwfirst, sunt ca apa: unii te udă, unii te hrănesc, dar de trecut trec toţi. aşa este apa, aşa este viaţa. happy eu le sunt recunoscătoare tuturor. de durut, dor ele, altele… ale mele, tăcutele.

  16. Cami, Modestia, calitate de valoare, nu te părăseşte, când vrei să o ascunzi.
    Să o lăsăm, mai bine, să ne exprime, indiferent.., înalţi sau scunzi, cum ni se pare a fi, în comparaţie, cu creste de munţi. happy
    Onu

  17. Cami,
    Răspunsul neprimit…, nu ştiu dacă să -l mai aştept…, fie şi un pic.
    Prolifică fiind, nu sper, să mai găseşti curând, pentru mine vreun gând.
    Aşa că mă retrag tiptil, în speranţă de copil,
    Ce niciodată nu se pierde, când în cineva el crede. happy
    Onu

  18. onu, ultima mea postare este de ieri. happy şi de la cea pe care vorbim, am mai scris deja cinci. deci da, sunt prolifică, dacă numărăm.
    cumva, am tăcut pentru că tu mă copleşeşti. mă stingheresc vorbele frumoase, cele sincere. (că de celelalte ştiu să mă feresc). iartă-mi vina asta.

Comments are closed.

error: Content is protected !!