braşov. din căldarea de lumină (junii braşovului)

obicei interzis o vreme, coborârea junilor în cetate şi petrecerea de la chetre sunt evenimentele care încheie sărbătorile primăverii în oraşul nostru. sigur, ar mai fi şi maialul care va fi de rusalii, dar acesta este mai puţin cunoscut şi mediatizat. în episodul de astăzi al poveştilor din căldarea de lumină a braşovului vă invit să intrăm puţin în lumea celor numiţi junii braşovului, în fapt şapte cete, ale căror origini şi obiceiuri se pierd în negura timpului.

se ştie că demult, pe când tâmpa era sălaşul unei vechi cetăţi dacice, exista obiceiul pâgân întâmpinării soarelui. cu mic şi cu mare, oamenii porneau de cu noaptea să urce muntele unde aşteptau răsăritul soarelui, cel  care aducea în sfârşit primăvara. astăzi, acest obicei se împleteşte cu tradiţiile creştine, iar junii din şchei şi din braşovul vechi, comunităţi româneşti aflate odinioară dincolo de zidurile coronei, coboară în cetate, defilând mândri pe caii lor, defilare sponsorizată astăzi de primărie. îi recunoşti după frumuseţea portului, după steagurile lor pe care sunt chipurile lui mihai viteazu şi alexandru ioan cuza, iar succesiunea lor este întotdeauna aceeaşi. calea este deschisă de junii tineri, consideraţi a fi întemeietorii obiceiului, ce poartă pe steag imaginea colegiului andrei şaguna (una dintre mândriile oraşului nostru). urmează apoi junii bătrâni care sunt bărbaţi căsătoriţi din zona pe tocile a şcheilor şi al căror port este asemănători cu al tinerilor. cea de-a treia ceată este cea a  junilor curcani, formată în 1879 pe zona coastei şi care pot fi lesne recunoscuţi după căciulile lor asemănătoare cu a lui mihai viteazu. ceata dorobanţilor s-a desprins din cea a curcanilor şi poartă aceleaşi căciuli ca aceştia însă de culoare sură şi sunt şcheienii din zona prundului şi a văilor teilor şi morii. junii braşovecheni sunt singura ceată ce locuieşte în afara şcheilor, iar portul lor se aseamănă cu cel al junilor bătrâni cu deosebirea că ei poartă căciuli cu ţugui în locul pălăriilor. următoarea ceată şi poate cei mai frumoşi în port sunt roşiorii din cacova, zona şcheilor dintre podul lui grid şi generalul moşoiu şi îi recunoşti uşor după portul plin de culoare. se spune că acea căciulă de roşior le-a fost dată drept model de nicolae iorga şi le-au fost aduse prin grija reginei maria care sprijinise financiar ceata. defilarea este încheiată de “ăi albi” sau junii albiori, constituiţi în anul 1860 şi care poartă pe steag chipul lui andrei mureşianu. poartă căciul albe cu ţoc şi cămăşi cu poale lungi, iar la constituire majoritatea proveneau din breslele măcelarilor şi negustorilor.

de fapt coborârea în cetate este ultima dintre manifestările junilor din această perioadă. ei încep încă de la florii, cu ceea ce se numeşte “parastasul junilor”, când toate cetele de juni participă la slujbele de pomenire a tuturor junilor consemnaţi la catasife. în duminica de Paşti, după slujba de la biserică, sunt alese şarjele care primesc însemnele (lentele, buzduganele, steagul şi rujile) apoi are loc hora şi “aruncarea buzduganului”. tot în săptămâna luminată, în a doua zi de paşti, junii braşovului pornesc la stropit, iar miercurea se mergea odinioară călare până la chetre, obicei care acum are loc în duminica tomii, după ceea a avut loc astăzi şi se numeşte “aruncarea în ţol” (obicei al junilor tineri la care se supune fiecare june).

dacă treceţi în acest weekend prin braşov, vă invităm sâmbătă în piaţa sfatului la târgul de flori şi la cel al meşteşugarilor din zona parcului titulescu, iar duminică, cu începere de la ora 11, coboară junii în cetate pe următorul traseu: piaţa unirii, strada constantin brâncoveanu, strada george bariţiu, strada mureşenilor, bulevardul eroilor, strada republicii, piaţa sfatului, strada apollonia hirscher, strada poarta schei, strada prundului, piaţa unirii, pietrele lui solomon.

fotografii preluate de la amicul google.