per fumio

iasomia, povestea unei regine

DSCN1321de o parte şi de cealaltă a mediteranei, în climatul acela cald şi ademenitor, în serile târzii sau dimineaţa, cu câteva clipe mai devreme de trezirea soarelui, dealurile cântă.  culegători sau simpli turişti, oameni ai locurilor sau căutători de frumos prin lume, dacă ne aflăm în zonă, vom vedea numai şirurile lungi de arbuşti prin verdele cărora respiră o floare albă, ca o ninsoare înmiresmată. cântecul ei este cântecul vieţii şi al morţii, cântecul trecerii sale din petală şi stamină în lichid greu, preţios, care, combinat cu alte miresme reale sau imaginate, dă naştere parfumului.

iasomia, căci despre ea vorbim, a fost adusă la grasse din india în secolul al şaisprezecelea, ca ingredient absolut necesar în fabricarea pieilor parfumate (peau d’espagne), cele care aveau să transforme tăbăcăriile din grasse în ceea ce este ea astăzi, şi este numită şi acum floarea, regina, componentă majoră a parfumeriei, loc înalt  pe care îl împarte doar cu trandafirul.

de partea cealaltă a mării, în egipt, înscrisuri vechi ne amintesc de faptul că nefertiti, înainte de a-şi unge trupul cu uleiuri parfumate făcea băi cu apă de iasomie, semn că procedeul extracţiei sale era cunoscut anticilor şi că mirosul ei fascinant nu-i lăsase indiferenţi nici pe ei.

florile de iasomie sunt culese înainte de răsăritul soarelui, atunci când mirosul este mai suav, iar procedeul de extracţie, cel pe care l-a învăţat şi grenouille, eroul lui suskind, este extrem de costisitor: tehnica enfleurage. florile sunt scufundate în celebrele lădiţe de lemn, pe un strat de grăsime, în şarje succesive până la saturaţia acesteia. absolutul se extrage apoi din concretul de chassis, cu ajutorul unui solvent. pentru obţinerea unui kilogram de absolut sunt necesare însă şase sute de kilograme de flori şi ce muncă costisitoare, motiv pentru care chimia, din raţiuni economice şi nu numai, a încercat să recompună acest miros.

astfel, la sfârşitul secolului XIX erdmann a realizat anitrilatul de metil, prima variantă a iasomiei sintetice, pe care lesech a îmbunătăţit-o peste câteva decenii, prin descoperirea aldehidei a anil cinamică, dar hedionele au apărut abia în anii 60 ai secolului trecut, iar prima utilizare a iasomiei sintetice o regăsim în eau sauvage, parfum al casei dior, opera legendarului edmond roudnitska, lansată în anul 1966.

astăzi, aproape toate parfumurile florale au în componenţa lor iasomie sintetică, datorită în mare parte a costului sensibil mai mic al acesteia, dar pentru parfumurile chypre se foloseşte încă extractul natural, datorită caracterului uşor animalic, imposibil de creat în laborator.

în combinaţie cu trandafirul, iasomia are un miros hiperfeminin şi este parte dintr-un mare secret al parfumeriei- acordul guerlinade, semnătura inimitabilă a casei care a dat nume mari în parfumerie şi creaţii deosebite. alături de lăcrămioară, iasomia îşi dezvăluie caracterul proaspăt, vioi, iar  versatilitatea caracterului iasomiei, floare albă în esenţă, este intens exploatată alături de tuberoză alături de care face unul dintre mai tulburătoare şi senzuale acorduri (aspect virginal şi miros atât de carnal).

iasomia se găseşte în miezul parfumului, după ce notele de vârf, uşoare şi fragile, s-au evaporat, şi este axul central al celui mai vândut parfum din lume, chanel 5. în basmul care a însoţit lansarea acestuia, se spune că cele trei flori care recompun sufletul unei femei sunt trandafirul, pentru armonie, iasomie pentru gustul de seducţie şi ylang-ylang pentru căldură şi senzualitate. creatorul parfumului, ernest beaux, a mai folosit iasomia, în compus sintetic de această dată, pentru a reda feminitatea tulburătoare în cristalle, parfum creat tot pentru casa chanel, un miros vesel ce aminteşte de o dimineaţă de iarnă.

jacques guerlain a dat iasomiei acordul floral tulburător, de guerlinade, acordul floral lemnos de iasomie şi patciuli în ambivalentul jicky, primul parfum cu ingrediente sintetice, iar mai târziu în mitsouko, acordul floral picant în combinaţie cu ylang-ylang şi cuişoare.

se regăseşte impecabil redată în calvin klein one, parfumul unisex, tipic verii, creat ca o variantă a clasicului 4711 al lui jean marie farina, pentru secolul în care trăim, iar în parfumurile dior, annick menardo a folosit iasomia de sambac în acord cu note fenolice, de cauciuc, pentru filtrul magic numit hypnotic poisson. în dune, parfum masculin al casei dior, iasomia sintetică, împreună cu alt compus chimic, galaxolidele, reprezintă jumătate din formula parfumului, într-o construcţie olfactivă de tip monolit. în acord cu tuberozele, iasomia se regăseşte în parfumurile orientale carolina herrera, ysatis de givenchy sau masculinul le male de jean paul gaultier.

serge lutens, marele creator de nişă, a folosit-o ca excelentă susţinere a florii de tuberoze în acord cu vanilia în tubereuse criminelle, iar în douce-amere, parfum oriental picat creat în jurul notei de absint, o regăsim în acord cu crinul.

cunoscută pentru calităţile sale curative, iasomia este şi astăzi parte din ceaiurile asiatice şi este cultivată, pe lângă grasse şi egipt, în ţări ca italia, maroc, arabia, într-o varietate de specii dintre care jasminum officinale (asia), jasminum grandiflora (grasse) sau jasminum sambac (arabia).

casa bvlgari i-a dedicat două parfumuri, jasmine noir si voile de jasmin, iar dintre apariţiile mai recente amintim creaţia lui jeane arthes jasmin du nil, parfum oriental cu miez de iasomie egipteană şi trandafir de damasc, pe bază ambrată, de santal.

 fie că o întâlnim în vacanţele noastre meditereneene sau în grădina propriei case, în ceştile cu ceaiuri care ne vor însoţi toamnele sau în micul pulverizator din poşetă, iasomia, regina, ne însoţeşte şi ne încântă cu mirosul şi frumuseţea ei.

această poveste, astăzi doar uşor modificată, a apărut cândva pe o altă pagină virtuală.  fotografia care însoţeşte acest articol a fost postată cu acordul lui maya care este realmente topită după mirosul acestei flori.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

45 thoughts on “iasomia, povestea unei regine

  1. Psipsină, ți-a crescut un om la umbra iasomiei! laughing

    Banală ca aspect, iasomia compensează și fascinează prin miros. Atât de tare, încât umblă vorba prin târg că poate năuci chiar și o primată. laughing Noroc că mai are o Chance, de la Chanel! laughing

  2. Ținem, dear, dar nu uita să pui sub cheie și secretele scrierilor cu parfum că acuși vine concurența cu fragranța de fragi sălbatici și te scoate de pe piață laughing

  3. iaște și odicolon, soro, iaște sigur. s-a vrednicit frun alchemist să scufunde ceva fruct în vin, fix după rețeta lui lisaveta unguroaica, aia de amețise pă bietul leopold cu buruieni în vin, de și-a dat omu și regatul, și calul, și sufletul după babă. îhî! fix așa. big grin

  4. Explicația e aceea că, în trecut, femeile se plimbau mult prin livadă, urmând bineînțeles, exemplul Evei. Fiind și foarte pofticioase, mai ales când fructul interzis le fecunda câmpul vizual, tot acolo trebuie să fi avut și experiențele cele mai…fructuoase. laughing Cum însă aveau și ele limitele lor, le cam lăsa memoria. Și pentru că nu se inventase încă lecitina și nici madlene nu mai rămăseseră nemâncate de Proust, s-au îndurat de ele…parfumierii. laughing

  5. big grin de dragul tău las povestea fixă aşa. sau din cauză de miai care a publicat (tocmaaai) al treilea nesaţ. şi eu mi-s doar un mâţ năuc, de unde atâta giudecată pă minţile mele la ora aiasta? sad

  6. Da, Da! Miai ne-a lovit cu cruzime. Și la miezul nopții – ca circumstanță agravantă. O să-i dăm un spor de pedeapsă laughing Cât să mai îndurăm și noi, vaaai, blănurile noastre?! laughing

  7. ne plimbă cu fraga… da vine el rândul când i-om întoarce blănile pe dos. sau un dos de blană? pfff… că m-am ameţit.

  8. Yassou mie, yassou tie, l’important c’est la rose winking
    Pisoaico, nu-mi amintesc sa se fi scris de luptele lui Stefan, cit ai scris tu de yassoumia asta 😆

  9. Las, că mai amețeală ca la tine, nicăieri! Atâtea fragranțe, Mein Dampf, atâtea-ntortocheate miroseli, că nici nu mai ai nevoi de haine, te-mbraci direct în arome!
    Auz`, da`parfum de fragi există?… happy

  10. păi papi, ştefan era mai ocupat cu fustele şi vinişoru’ de fapt. care vinişor a contribuit semnificaativ la odicolonu de azi. tongue

  11. iaşte, cc, iaşte. da’l scriu şi eu la calendele greceşti, când om povesti noi despre sălbăticiunile alea de le-am uitat deja, că io, precum orişice mâţ am blana lungă şi memoria scurtă. big grin

  12. Draga mea, este o placere sa te citesc. Cate stii tu despre parfumuri… si cum le povestesti!
    Am stat cuminte o vreme crezand ca nu ma vrei ori nu mai poti sa conversezi. Apoi am fost plecata. Vad ca ai reinceput si blogul tau pare definitivat in noua formula!
    Succes si… inspiratie iti urez cu tot dragul

  13. ştiu că ai fost în ţară, cita. happy şi că ai făcut o pauză de virtual. bun revenit, uşa mea este mereu deschisă pentru tine, aşa să gândeşti, te rog.
    da, blogul îşi recapătă încet faţa, locul. iar parfumurile vor apărea ceva mai des pe aici. aştept cu emoţie lansarea (la paris) a primului parfum românesc-borangic al maestrului timişorean octavian coifan, pe care tare aş vrea să-l ştiu, să-l povestesc.

  14. mâţ, o fragranta de tutun se poa’? ca simt nevoia sa fiu intr-un delict flagrant, desi n-as frapa pe nimeni… mor de-o tigara. crying
    na’ seara, mâţ happy
    io cu parfumurile- alea scumpe rau, cre’ ca d-alea tot ne vorbesti, nu? laughing- am o relatie de admiratie, sr, aspiratie, am zapacit tastele tongue de neocolit, imi intra in nari fie ca vreau , ori ba big grin, desi as fi vrut sa le impun un pact de neagresiune si respect olfactiv al fiecarei nari… rolling on the floor mie’ mi place mirosul pielii fara vreun artificiu, is neam de primata cre’ ca, de-o simplitate barbara si originar(L?)a? happy

  15. da, se poate miros de tutun. de fapt chiar există un parfum celebru pentru notele sale de tutun: vetiver-guerlain (deşi mie mi se par cam soft). cât despre mirosul pielii, în esenţă toţi suntem neam de primate, dominaţi de instinct, ademeniţi de feromoni, kenza. happy

  16. nu stiu…si Darwin a avut unele scapari: cea mai importanta a fost ca si-a pierdut logodnica, in timp ce elabora evolutionismul- cam ironic.
    in esenta, da, suntem dominati de instincte , insa uneori le depasim. unii numesc asta civilizatie…dar piramida americanului ramane si azi la fel de valabila.
    so… care e parfumul tau preferat, mâţ? happy

  17. civilizaţie? laughing de fapt tot instinctele ne domină indiferent cât de bine ştim anatomia şi teoria logodnicului părăsit. care părăsire poate fi explicabilă până la urmă, că doară ce fomeie normală stă şi aşteaptă până termină omu de dedus maimuţa??? a, da, ştiu: ai să spui că penelopa, dar aia e mitologie pură. tongue
    parfumul meu preferat? din cele zece de pe raft sau din cele pe care mi le-aş mai dori şi nu le folosesc? laughing greu de zis. răspunsul standard este shisheido- feminite du bois. dar momentan vânez al oudh-l’artisan parfumeur, visez terre d’hermes şi o ţâră de khypi, parfumul sacru egiptean, amestecat cu “mârşăvii” arăbeşti. deci: complicat rău…. happy

  18. rau complicat… nici n-am auzit, de citit- nu as fi avut rabdare. laughing adica dulce cu arome lesinacioase si trimiteri spre efuziunii in vechi temple? zic si io… sa nu ma iei in serios. happy

    fara mitologii…io am depasit varsta. happy iar tipa aia nu stia sa croseteze, decat tesea, parca. de aici i s-a tras totu’… rolling on the floor

  19. păi crezi că ar fi avut de un’ să înveţe să dea din croşetă? chestiunea făuritoare de nastur s-a inventat “later edit”… eu cred că dădea din clanţă cu verginele ei, că am eu o vagă bănuială: de la asta i s-a şi tras lui ulise plecarea atâta amar de vreme. cum să rezişti cu aşa muiere???? cuuum?
    dulce e numa ciucalata, drogul meu zilnic, fii e pace, mirosul de zaharuri şi tufaviţi mă deprimă instant. happy

  20. rolling on the floor clar! daca ar fi crosetat, tre’ sa se uite atent, sa priveasca fiecare nasture, na, nu mai putea …ăăă sustine conversatia tongue Ulise a plecat aiurea, cred io, ca asa fac (unii) barbati cand ii apuca seriozitate, se razboiesc. laughing

  21. mda… adevaru’ e ca atunci, demult de tot, barbatii nu erau pregatiti corespunzator pt … dialog cu femeile- cre’ ca de atunci s-a inventat monologu’ (retoric) barbatului. erau scoli in care se preda asta, parca. oricum, greu de tot s-a miscat la capitolu’ asta, cu pietre in gura si tot degeaba rolling on the floor

  22. neaţa, neaţa. big grin ja, ja, alles ist gut, meine freund. am mişunat ieri prin hermanstadt şi temeszvar cu trebi, dar am revenit pervazier. alles klar? laughing

  23. De s-o răci, om pune degrabă vreascuri de fragi în șeminoa… parcă-s Petrică anunțând mereu inexistentul lup … happy Dar lupul chiar e aproape, îi simt răsuflarea toridă …

  24. Da’ văd că te pasionează rău de tot aromele sublime! Și pe mine mă inspiră, si le mănânc, chiar si fără pâine, de mai mult de trei ori pe zi. Dar pentru că am detestat întotdeauna orice formă de înrobire, nu sunt sclava nici unui parfum, nu am un singur parfum preferat, le folosesc după starea de spirit, și îmi place să descopăr, mereu, alte arome. Cred că încă mai caut sublimul! 😆

  25. Offf, dear! Nu te mai lua la trântă cu treburile, că-i luptă inegală și te vor înfrânge! Și te vor subjuga. laughing Iar tu ești spirit liber și-ți șade bine cu pervazul și cu somnul de frumusețe laughing Până și ciorile te-au avertizat. laughing

  26. wwfirst, chiar da, este o pasiune ciudată, iar scrierile sunt mai degrabă un fel de a ţine minte, de a păstra undeva, pentru mine, în cel mai egoist mod cu putinţă. happy

Comments are closed.