despre oameni şi poveştile lor

oktoberfest( povești din brașov)

oktoberfest. brașov. gândit ca o prelungire a festivalului cerbul aiurit care nici în acest an nu a mai avut loc, din acelaşi motiv al lipsei de fonduri tvr-iste, oktoberfestul braşovean s-a trezit capul de afiş al distracţiei pentru acest început de septembrie. un festival care se încheie acum, în vreme ce scriu acest post.

deşi nu sunt consumator de suc de hamei, am pornit astăzi, în ultima zi a festivalului, puţin înainte de miezul zilei spre arenele ţiriac locul în care au decis organizatorii să se desfăşoare acest eveniment. şi bine au făcut.

preluat de la germani, la o scară mult mai mică a celebrului festival bavarez, oktoberfest se organizează de câţiva ani buni şi la noi, chiar dacă la începuturi se numea doar festivalul berii. o vreme am renunţat să luăm pulsul locurilor din cauza proastei organizări, a vremii care uneori cam înmuia intenţiile noastre, dar şi a gloatei care se tot perinda pe acolo. dovada că lucrurile se pot schimba şi o pot face înspre bine, am avut-o astăzi.

am petrecut câteva ore în atmosfera festivalului, privind cu jind la merele glazurate (dincolo de aspectul apetisant, mărul s-a dovedit lipsit de gust), la celebrii kurtoskallacs, admirând munţii de turtă dulce şi savurând marţipan făcut după reţete vechi, maghiare. am văzut oamenii stând la mese, savurând bere blondă sau neagră, vorbind şi bucurându-se de tovărăşia celorlalţi.  am ascultat fanfara cântând şi am privit clovnii care înveseleau copiii. am privit meniurile şi ne-am ales o masă la care am stat şi noi.

apoi, pentru ca ziua să fie perfectă, am pornit într-o plimbare agale pe aleea de sub tâmpa, regăsind cu bucurie bastioanele meşteşugarilor, lemnarilor, cele pe care le-am vizitat pe când eram copii şi le-am regăsit acum primenite şi dornice de vizitatori,  patinoarul pe care cândva, demult, am învăţat să alunec pe gheaţă. am făcut fotografii şi vreau să vi le dăruiesc, în loc de cuvinte.

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

9 thoughts on “oktoberfest( povești din brașov)

  1. pisiii, am fost si yo (tot) ieri la festival. imi pare rau ca nu te-am intalnit. am fost mai pe-nserat, ce-i drept, lucru care dintr-un anumit punct de vedere m-a dezavantajat. era o imbulzeala de nu puteai sa arunci un ac. dar, nu m-am lasat! am savurat, pe rand, aproape tot ce mi-a facut cu ochiul (pana si porumb copt, must). miam miam! mi-a placut ca lumea era atat de destinsa si se simtea bine in ciuda aglomeratiei sufocante. cand am vazut fotografiile tale, am ramas cu o parere de rau…nu am mancat niciun mar glazurat…nici nu le-am vazut… la urmatoarele petreceri o sa fiu cu ochii-n patru!

  2. Uite, Cami, am venit şi eu fuguţa să mai prind sărbătoarea din urmă” happy
    Mă bucur că v-aţi simţit bine, chiar este nevoie de aşa ceva măcar din când în când.
    Îmi face mare plăcere să te cunosc! happy

  3. Sincer, mi s-a parut ca cel de anul trecut a fost mai bun,si preturile mai scazute chiar daca locul a fost mai mic. Totusi,anul asta am fost doar in prima zi,asa ca nu pot sa ma pronunt cu exactitate.Am auzit ca dupa ce au inceput concursurile a fost mai ok, dar nu m-am mai dus din lipsa de chef…Si vremea mi-a stricat dispozitia.Anul trecut am prins soare.

  4. uai deci ador kurtoskallacs, serios! E al 3-lea blog pe care-l citesc in seara asta si are in articol ceva despre mancare! Mor de pofta!!!

  5. Ma gandeam eu ca nu esti consumatoare de suc de hamei, daca erai, nu alegeai Ciucas ( dar te inteleg, apropo de festivalului Montanfest organizat anual de Ciucas in zona Brasovului), din reclame doar muzica si cerbul merita banii 😆

  6. Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!! Cu poza cu martzipan mi-ai “infipt un pumnal” adanc in inima…. Uuuuuu.

Comments are closed.