port la încheietură,

în adâncitura dintre viață și moarte

un semn arab pe jumătate albastru,

și restul tăcere.

port în îmbrățișările sălbatice ale nopții

dorul dervișilor rotitori,

cu mâna stângă dusă la inimă,

cu inima dusă departe.

port pe fiecare pas și cuvânt,

semnul arab al anotimpurilor,

gândul,

ca o haină solitară și rece,

zâmbetul.

port în fiecare cuvânt scrijelit

pe carnea flămândă a zorilor,

niciodată pe deplin mulțumite,

semnul arab al anotimpurilor,

acelea care vor să vină,

acelea care au apus,

port o literă care seamănă cu tine

sau cu un cuvânt.

uneori doare.

mai cu seamă atunci când trebuie să te apăr

de tine

cu semnul acela arab,

uneori aproape rotund

ca o bătaie de inimă.

 

sursa foto: salome

by