poezii

nu-mi spune

nu-mi spune că am ochii căprui, eu știu, mi-i dezvăluie toamna, mi-i ascunde rugina, când eu te privesc și se sperie luna, nu-mi spune că am ochi amărui. nu-mi spune cum curge timpul pe tâmple când albul pe fire și tâmple coboară eu știu, mă dezvăluie toamna din mine, mă atinge rugina pe gene când… Read More nu-mi spune

poezii

în mine stau cuvintele

în mine stau cuvintele la pândă și anotimpuri noi își cheamă rugă, când vară trece, toamna curge blândă, și pe al primăverii ghiocel, o slugă, îl simt strunit în graba rece-a iernii, în mine ard  cuvintele, vecernii. în mine dorm cuvintele la umbră de iarnă rece, moale și prelungă, când primăvara pletele-și alungă pe chipul… Read More în mine stau cuvintele

poezii

într-o toamnă, marţi

leagă-mi promisiunile toate un snop, gândul îmbată-l în nard şi sirop, timpul acesta nătâng şi miop ne va întoarce. fire de alb şi de roşu îţi prind sus peste tâmplă şi gând by

poezii

deșurubări…

zâmbetele s-au închis într-o rază de cerc părea că mi se osteniseră toate ploile, amăgeam anotimpul cu zahăr candel deșurubam gândurile. îmbrățișările s-au apus într-un romb colorat, mirosea a tăcere în toate colțurile, pliveam de uitare ghivecele amintirilor deșurubam lacrimile. pașii s-au dus la diagonală de apusuri verile toate miroseau a porumbul cel copt pe-o… Read More deșurubări…

poezii

acolo unde pământul cântă

în setea pământului mă închid, acolo unde liniștea se cutremură și se prelinge pe-un cârd de oase desprinse mă leg, acolo unde țeasta pământului cântă în râvna pământului mă ascund, acolo unde noaptea se plimbă și râde, pe-o bucată de cer sfâșiat mă așez, acolo unde șoapta pământului cântă. în răscrucea de liniște a zilei… Read More acolo unde pământul cântă

poezii

Joker

”tu te-ai născut ca să aduci bucuria și fericirea” și oricâte măști ai avea, oricât de alb ți-e sufletul și negru chipul tu te-ai născut ca să râzi, așa, zguduind cu toată ființa ta marea, inima. tu te-ai născut cu numele fericirii și chiar de nu-i așa, prin sânge și moarte de-ai trece cândva, oricât… Read More Joker

poezii

rugă lui octombrie

sunt mai cuminte toamna, ca o gutuie vântul se zguduie pe sub o frunză, octombrie cu fața lui nătângă se mărmuie sunt mai cuminte toamna, ca o lumină dansuri de brumă coboară-n rugină, octombrie cu chip de spumă se-adună sunt mai cuminte toamna și-n mirare de floare strivită de rece și ploi, octombrie râde curbat… Read More rugă lui octombrie