despre oameni şi poveştile lor

o nuieluşă de argint

început de decembrie. prima zăpadă serioasă, coborâtă ca o pulbere de vanilie îngheţată, anosmică şi rece. este seara de ajun, când toate ghetuţele strălucesc şi freamătă de aşteptare. liniştea de dinaintea colindelor. emoţia de dinaintea primului dar, dintr-un decembrie care promite să fie el însuşi un dar. glasurile entuziaste ale copiilor s-au topit, freamătul zilei… Read More o nuieluşă de argint

despre oameni şi poveştile lor

prima zăpadă

m-am trezit în zori, mai devreme decât o fac de obicei, în dimineaţa smolită, neaşteptând nimic. fără urme de vis, fără impresii de cald şi de moale, fără gânduri. o trezire curată ca o tăietură de sticlă cu precizia unui diamant mânuit de altcineva. gesturile obişnuite îmi umplu primele minute: fac cafeaua, hrănesc pisica alintată… Read More prima zăpadă

despre mine

oameni

din mijlocul feliei mele de viaţă, de pe marginea tăcerilor mele, turnându-mi muzica în urechi, ca un soi de paravan, barieră între mine şi lume, privesc oamenii. frânturi din vieţi pe care nu le cunosc mi se derulează prin faţa ochilor şi recunosc pe chipuri străine bucuria, împlinirea, nepăsarea, aroganţa, neputinţa, chinul, teama, disperarea, furia,… Read More oameni

despre oameni şi poveştile lor

cling

v-aţi întrebat vreodată de ce, atunci când priviţi înspre cineva pe care îl vedeţi pentru prima sau a zecea oară, pe ecranul plat al televizorului sau în realitate, spuneţi că vă place sau că nu vă place? v-aţi gândit vreodată la faptul că, deşi spunem că nu judecăm oamenii, îi trecem printr-un soi de filtru,… Read More cling

despre oameni şi poveştile lor

o matematică

dacă am încerca să facem o reprezentare grafică a gesturilor şi faptelor noastre, dacă ne-am gândi să matematizăm ceea ce este suma acţiunilor noastre, probabil că definiţia cea mai simplă ar fi intersecţia lui x cu y şi reprezentarea grafică de forma unei linii pornită de la zero şi tinzând spre infinit, cu un sens… Read More o matematică

guest post

în balansoar

începem luna noiembrie, penultima din acest an, cu un post nou, un guest post, pe care l-am primit de la eo care a acceptat invitaţia mea de a scrie aici şi căruia îi mulţumesc. singura mea adăugire este fotografia cu semnificaţie specială pentru braşoveni, toboganul delfin, mărunţel şi bătrân, din parcul central al oraşului, o… Read More în balansoar

despre oameni şi poveştile lor

tristeţea satului

”nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească’‘ cu siguranţă că recunoaşteţi, aşa încep amintirile din copilărie ale marelui nostru povestitor, ion creangă, iar descrierile satului său natal sunt amalgamuri de melancolie, de suav; simpla lectură a acestora ar putea naşte în noi dorul de sat,… Read More tristeţea satului

despre oameni şi poveştile lor

amorţire

vineri dimineaţă. ziua este vătuită şi primele semne de zăpadă coboară dinspre munte. de sub aburii cafelei privesc fulgii de zăpadă care alunecă timid înspre pământ. pielea bătrânului uscat şi arid îi înghite. simt frigul înfăşurându-se pe oase cu panglicile lui şi mă ademeneşte gândul reîntoarcerii în culcuşul cald, dar îl las să cadă pe… Read More amorţire