ea trecuse dincolo. o știuse din prima clipă, de la întâiul pas care despărțise ziua de noapte și fiece zâmbet de dinainte, de toate cele care îi urmaseră, deși ar fi putut să fie altfel, căci nimeni nu i-ar fi putut spune ce urma să găsească acolo ori cum are să fie. ea trecuse dincolo.… Read More ea trecuse dincolo
poezia mea este o respirație, o stare de cerc, un zâmbet prelung, poezia mea este-un cânt de amurg o aliterație. poezia mea este o palmă deschisă lumină curgând, tăcere ningând, poezia mea este un salt în adânc ori o șoaptă metisă. poezia mea este cântec și strigăt rană ce curge, lacrimă plânge, poezia mea e… Read More poezia mea (gând de ziua internațională a poeziei)
vestea că hubert de givenchy a trecut de ieri printre stele, reîntâlnindu-și acolo muza și prietena pentru care a creat, printre altele, celebra rochie neagră, etalon de eleganță și rafinament, mi-a amintit faptul că, mai puțin știut, unul dintre parfumurile casei givenchy și-a primit numele tot de la aceeași actriță cu ochi de căprioară, audrey… Read More givenchy. l’interdit
sursa foto: buzz-hat ziua când pleacă bărbații este o zi oarecare, neanunțată la știri, cu soare râzând, cu sălbatice viscole pe la încheieturi, pe la îmbrățișările rămase orfane, cu vânt. ziua când pleacă bărbații și-n bolta casei se-aude praful e o zi cu tristețe în ochi de copil e o noapte. ziua când pleacă bărbații… Read More ziua când pleacă bărbații
ca o pasăre cu aripile ude. cele noi, pentru că de o vreme simţise acolo pe umeri cum îi cresc ca peste noapte ramuri tinere. pe cele vechi le pierduse demult, în bătălia celor şapte case, despre care îşi amintea acum vag. şi, ca să fie sinceră, mai mult o dureau cei pierduţi decât locurile… Read More pasărea
martie. azi. ochii mei. alăturare de ape coborând din înalt peste coama zilelor ce nu mă încap şi mă alungă. gândul meu. nerostirea tăcută şi neagră a unei distanţe, cea dintre două clipiri şi dintre două respiraţii pe care uneori nu mi le recunosc ca fiind ale mele. gura mea. necântec de nelebădă tivită cu… Read More zăpezile lui martie
îmi cer un cer… eu nu te caut dar te mai adun, când pe sub felinarul stins al clipei treci, iluzia cu câinii ei cei reci şi vorbe ca baloane de săpun, eu nu îţi cer şi nu-mi ajung tăcerile din ochi s-adăp lumina, când palmele mai plâng de neatingeri şi pe genunchi, pe oase… Read More îmi cer un cer
pe ochii tăi dansează, goală, o lacrimă. ea vorbeşte lumii despre mine, atunci când nopţile te dor, ea vorbeşte despre tine, atunci când eu te caut în mine. pe ochii tăi dansează plină inima mea. ea spune lumii poveşti despre noi, poveşti nemaiauzite şi totuşi banale, despre o mână întinsă despre un zâmbet, atunci când… Read More pe ochii tăi
guerlain. les parisiennes și chiar mai mult decât atât. uneori este de-ajuns o fotografie, așa cum este cea alăturată, pentru ca mintea să înceapă să caute, iar nasul să își dorească, cu o bucurie mereu nouă, să descopere ce se ascunde în spatele…. după o lungă tăcere, prima postare per fumio a acestui an, s-a… Read More guerlain: les parisiennes
pe-al liniștei țărm, pe unde trec, curbate, trei gânduri de mătase, pe geana de lumină din crepuscul, pe jumătate de-adevăr, minuscul, pe-al liniștei geamăt îndoiala își cerne pletele, toate cele cinci simțuri s-o ajungă zâmbetele, strigătele de precupeață ale zilei de vineri sfâșie inocența aproape albastră și ninge. pe-al liniștei țărm s-au așternut la sfadă… Read More pe-al liniștei țărm (zălog de zăpadă)
cele mai bune alegeri. în urmă cu un an, învățam despre principiile nlp, despre gânduri și alegeri. porneam pe un drum deschis de maria și de hori, doi oameni absolut minunați pe care aș vrea să-i arăt tuturor celor din jurul meu, pe care aș vrea să-i strig în gura mare pe toate străzile și… Read More cele mai bune alegeri
te-am așezat pe răspântia dintre gânduri. acolo unde norii adunau grăbiți toate promisele zăpezi, acolo unde vântul își desfăcea agale pletele lungi. râsete. acolo unde stăteam odinioară, umăr lângă sărut, gleznă lângă pas, cântec lângă silabă. dimpreună. te-am așezat pe răspântia dintre două amintiri, una mai de curând, de la prima tresărire a inimii, una… Read More te-am așezat pe răspântia
în cheia ta mi-am așezat lumina fără să știu cum cercuri repezi, mari mă vor schimba încet, pe totdeauna și-mi vor aduce-n suflet doruri dragi în cheia ta mi-am pus mirarea și sufletul și chiar și gândul, astăzi mi-e dor, departe-i marea și mă îngână candid vântul. în cheia ta lipesc pe uși albastre încuietori… Read More în cheia ta ( o încheiată descuiată)
lumina dreptății: la arme tovarăși, cu toții voioși lumina dreptății ne cheamă, ne strigă în oase un gând tămâios cu brațe vânjoase, viteji fără seamăn, la arme tovarăși vă strig și vă-ndemn lumina dreptății e freamăt și cheamăt luptăm pentru ea!- un ostășesc îndemn e-n inima noastră și-n flamuri. stindard de lumină, dreptate în cuget… Read More lumina dreptății (joacă pe o… muză dată )
ninge cu lumină, ninge cu iubire ninge cu tăcere albă la zenit, plânge alb nadirul, ce copilărie! ninge cu iubire în oglinzi de gând. și se tremur ochii de-atâta lumină răsărituri albe, alb în asfințit. ninge azi pe creste ninge cu iubire, îngeri mari de gheață se dezleagă-n palme se ridică-n carne iarna mea frumoasă… Read More ninge cu iubire. azi de dimineață
ode to my family. dolores o’riordan. ori mai mult decât atât căci ””noi suntem din plămada din care sunt făcute visele/ și scurta noastră viața o întregește un somn” cum spusese marele will în furtuna. dimineață cu gust de liniște și cafea. vise prelinse molcom pe gând, aceeași mantră cu tina turner (mother whitin, pentru… Read More dolores o’riordan- ode to my family. sau nu?