gânduri prin ploaie

by


îmi imaginez adesea că ştiu cine eşti. că îmi eşti. că nu te caut, pentru că eşti atât de aproape încât orice s-ar îmtâmpla şi oriunde aş fi, eşti aici. dar atunci când deschid ochii sub umbrela prea mare, întotdeauna prea mare pentru umerii mei mici, simt aproape acut şi aproape dureros absenţa ta, chiar dacă, de fapt, nu ne-am întâlnit niciodată. trupurile noastre nu s-au atins, mâna ta caldă şi mare nu mi-a cuprins spatele protector, pasul meu mărunt nu l-a aşteptat pe al tău. numai gândurile. ştii? numai gândurile.
îţi aminteşti? îmi povesteai imagini pe care numai ochii tăi puteau să le vadă. te ştiam departe, în lumi unde eu nu voi ajunge vreodată, la un pas de sălbăticiuni, de războaie şi de foamete, de lux, de opulenţă şi de minunăţii, amestecate toate, caleidoscop puţin nefiresc şi îţi purtam de grijă în vreme ce îmi legai genele cu cuvintele tale despre locuri impresionante. tu mă chemai într-o poveste, mereu alta şi eu veneam. desculţă veneam, ca să simt mai tare căldura pietrelor ce se rostogoleau în contur de covor.
iar când eu te chemam, printre cuvintele mele ca nişte mărgele risipite, aş fi vrut să te văd cum râdeai. te simţeam din cuvântul tău înflorind în râs şi tânjeam să te aud, departele meu, pentru că râdeai aşa cum o fac caii liberi prin stepele întinse, purtând în coamă libertatea şi vântul. şi mă temeam că mi-s cuvintele prea sărace. şi nu aveam curaj să te rog: râzi pentru mine puţin, astăzi să râzi pentru mine.
apoi am plecat amândoi, aşa simt, că parcă nu ne mai eram aproape. nu mai ştiu care dintre noi s-a îndrăgostit nebuneşte, dar vreau să cred că tu. îmi povesteai despre ea: coapsele ei foşnitoare, pielea ca mătasea în vânt, buzele roşii şi răsfrânte. şi îmi venea să îţi strig că de ai lua primul avion, primul vapor, primul stol de cocori, m-ai putea găsi la o fereastră, cu buzele pline şi roşii, foşnind a dragoste ce nu mai vine, a dor şi a noapte. dar tăceam privind înspre tine prin ploaie. la fereastra pe care o zidisem pentru tine în gând, ca fiind ochiul camerei tale, şedeam în ploaie sub o umbrelă. nu strigam, nu cântam, nu te chemam. şi nici nu aşteptam nimic.

mult mai târziu, pe când anii trecuseră peste noi, pe când schimbaserăm deja fiecare laptopul, prefixul anilor şi numărul de la telefonul mobil, era parcă tot o zi cu ploaie când mi-ai spus că adori un film al cărui titlu nu îl mai ştiu, dar pe care îl văzusem şi eu. şi ne-am jucat atunci de-a cinematograful şi de-a privitul aceluiaşi film, împreună, cu un mare bol de floricele, imaginar bol, între noi. şi te priveam, cum te mai priveam, fremătând ca o coardă de vioară pentru că fiecare floricică de porumb era unul dintre gândurile mele, cele peste care trecuseră atâtea şi atâtea ploi, aşteptându-te.

mă opresc din scris şi mă ridic câteva clipe din faţa laptopului să privesc la fereastră ploaia. miroase a pământ mustind şi a frunză în care clorofila zvâcneşte. a sevă. a frunzele moarte demult şi în care se reînnoadă promisiune din firul vieţii. şi din toate amintirile mele, din inima mea toată, astăzi miroase a tine.  fără să ştiu prea bine ce fac, apuc umbrela pe care o ştiu deja un accesoriu inutil şi incomod şi ies în stradă. cu tălpile goale trec prin bălţi fără să le simt şi visez că ajung la tine.

cum îţi spuneam, uneori îmi imaginez că ştiu cine eşti. te privesc de sub marginile prea mari ale umbrelei.

sursa foto: wallpapers

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

33 thoughts on “gânduri prin ploaie”

  1. Psi, m-ai lasat fara cuvinte….
    Doare de cat de frumos este.
    …
    ” râzi pentru mine puţin, astăzi să râzi pentru mine…. ”

    Of…..
    Mi s-a trezit asa un dor, un dor nelamurit…

  4. doar un spirit rotindu-se deasupra gandurilor. picaturile se izbeau de rotocoale. ploaia nu doare. alerga continuu intre doua lumi, fara sa inteleaga rostul zborului. treceau milenii pe langa. in scurtele opriri, tragand adanc in piept aerul vietii, undeva dedesubt, o luminita impiedca desertul sa se astearna.

  5. Am gasit ppovestea ta pe facebook,postata de Lotusul…

    ai scris superb… superb
    m-ai lasat muta ..
    scrii minunat,profund..

  7. m-a pus cineva, de curand, sa stau 10 minute si sa ma gandesc la iubire. mai intai a trebuit sa-mi explice ce e aia iubire, am constatat ca nu stiam.
    in cele 10 minute nu am reusit sa ma gandesc la iubire, ci am tot incercat sa descopar ceva ce am iubit. nu am reusit sa gasesc. sa fi fost o situatie de moment…
    cert e ca, la sfarsitul celor 10 minute, am ramas cu impresia ca nu am iubit niciodata nimic. poate sa fi descoperit 2,3 amintiri care sa-mi fi provocat caldura, nimic mai mult… mi s-a parut initial trist, apoi am inteles ca timpul sterge si, daca lasa urme, lasa urme fara degete, fara amprenta, de parca viata noastra a fost viata altora. ca sa imi fi fost dor, ar fi trebuit sa fi iubit. nu am fost capabil de iubire. cel putin asa imi amintesc eu acum. nu stiu insa ce cred altii despre cat i-am iubit eu… sa fie, poate, doar in mintea lor… sau se prea poate sa fi fost doar faptul ca nu stiu ce e aia iubire…

  8. Psi frumos, iti las si tie sa-ti bucuri sufletul, cateva randuri dintr-o scriitura ce mie tare imi place si ce tare se asorteaza cu ce ai scris tu:

    ” Dar cand isi dadu seama ca ea exista si ca nimic nu e intamplator, incercase un simtamant nedefinit, un amestec de incantare si de spaima, traia o senzatie de suprarealitate asemanatoare cu visul, insiruire de povesti enigmatice, adaugiri de episoade fara aparenta legatura; vraja, magie, iluzie ? Nici macar nu indraznea sa se gandeasca.
    (…winking
    Acum priveau impreuna marea, tacand. El imbatranise, ingandurat, incercanat. Ascultau atenti valurile venind si pierzandu-se in nisip ; poate ceva se va deslusi in toate cele ce nu se intelegeau. Cine esti tu ? – il intreba ea, in soapta. Eu nu sunt din aceasta lume – spuse el, simplu. Sunt doar un calator.

    ( Artur Silvestri. Perpetuum Mobile – Steaua Marilor )

  9. Mi-au mers la suflet cuvintele tale… Şi muzica ce pare că izvorăşte din aceste “gânduri prin ploaie”, ce curg precum picurii de ploaie printre frunzele copacilor de la fereastră…
    Îţi doresc o zi minunată, dragă Psi! Mă bucur că te-am regăsit aici.

    PS Mi-a plăcut mult şi poza cu umbrela. Ce frumos stai sub ea! happy

  11. nu stiu sa spun cum dar cuvintele tale ca un sususr de ploaie, au facut ceva sa tresara undeva in adanc, unde credeam ca e mort totul. nu tulbur mai mult apa, mi-e bine asa, departe de elanuri, trairi desarte si dezamagiri imense. cum spui mi-e bine ferita din calea ei, desi uneori, rar, am senzatia ca ceva imi lipseste si tot caut sensul scurgerii timpului…

  13. Mi-ai transmis starea Psi, si acum desi ar trebui sa fiu toata in realitate si in discursuri formale ma surprind visand, nu e rau pentru o zi cu asa o ploaie a amintirilor…

  16. Eşti o vrăjitoare a cuvintelor, psipsina, ştii să le-aduni în fraze ca tot atâtea cântece – iar eu nu găsesc cuvinte prin care să spun cât de mult îmi place cântecul cuvintelor tale happy

  17. bai, vad eu ca se tot vorbeste acilea de iubire. care are inspiratie sa compuna cateva versuri, gandindu-se la persoana iubita? cateva, nu multe, cat sa smulgem un zambet. eu m-am gandit cam asa:

    mereu, pe fruntea-mi transpirata,
    mana ei calda si-a trecut.
    si-n dimineata-nrourata
    cosmarul noptii-a disparut.

    psi
    e blogul tau. daca vrei sa-mi aplici fo pedeapsa, foloseste si niste catuse. ca sa fie mai placut.

  18. psi
    ai broke din mine o bucata
    cand zisa-i what you said
    i’m bleeding facand o balta
    i hope sa nu fie-un vers perfid

  20. cum sa mai ajung, mai fata,
    cand ma tii asa de strans legat,
    privind intens tavanul lat,
    trantit cu fata-n sus pe pat?

  21. Psi, am o intrebare.
    La mine pe blog, am ceva ce se cheama ” Lectura de duminica ” . Acolo, am strans tot ce am gasit eu a fi foarte frumos scris. Adica, ce mi-a parut mie a fi frumos happy
    Tare mi-ar place sa pun acolo si textul acesta al tau.
    Crezi ca asta ti-ar fi ok ?
    Cu link bineinteles.
    ( Nu am putut sa fac pagini separate ptr fiecare si textele sunt insirate unul sub altul, asta ar fi singurul dezavantaj )
    happy
    …
    La versuri nu ma pricep. Da stiu sigur ca, nu vreau sa leg pe nimeni de mine. Ca iubirea e libera, nu ? happy

  22. legat de pat eu sunt cu vant,
    incheieturile le simt pulsand.
    mi-e frica! fata mi-e albita,
    ca m-apuca naibii fo cistita.

  24. psi
    “un fum de zambet vinovata”…
    cuvintele ti-au incadrat pometii.
    sa nu te risipesti vreodata
    ca ceata in lumina diminetii.

  32. aplauze primiti cu frenezie
    si-n piesa voastra stiu ce vad
    idei, emotii, fantezie!

    … toata ziua am stat in suspans sa vad ce mai scrieti happy week-end placut!happy

  33. dunia
    florile si bezelele orienteaza-le spre psi. ea e cadana cuvintelor. multam fain. we placut si tie.

Comments are closed.

error: Content is protected !!