despre mine:
1.îmi plac parfumurile şi ciocolata
2. îmi plac literele mici, deloc cele mari.
3.îmi plac pisicile.
4.îmi plac cuvintele.
5.îmi place muzica veche
6.îmi plac oamenii.
7. îmi plac cititorii mei.
cam aşa spuneam în urmă cu trei ani, într-o zi de aprilie, atunci când deschideam uşa casei mele wordpress spre lume. lucruri puţine, mult prea puţine poate, care şi astăzi, la deschiderea noii căsuţe virtuale sunt la fel, aceleaşi:
în primul rând bine ai venit, cititorule.
1. îmi plac parfumurile, dar nu ca să le am, ci ca să le cunosc până în miezul lor cel mai adânc şi uneori scriu despre ele poveştile lor. parfumul meu preferat este feminite du bois-shisheido. şi îmi place ciocolata, dar cui nu-i place acest păcat dulce amărui? favorita mea rămâne, mereu va fi, cea amăruie, cu ghimbir.
2. îmi plac literele mici, deloc cele mari, pentru că acestea din urmă mi se par infatuate, un păcat pe care nu îl înţeleg nici în firea oamenilor, iar atunci când scriu, încerc pe cât pot să le evit, de aceea nici nu le veţi vedea pe aici, scrise de mine.
3. îmi plac pisicile spuneam atunci, eu cea care am copilărit înconjurată de câini. dar când blogul se numeşte pisica (aşa cum s-a numit la început) iar psipsina nu este alta decât fabuloasa pisică grecească, ce poţi să mai spui? da, mai pot spune că mă leagă de ele o mare iubire.
4. îmi plac cuvintele şi din drag de ele noua casă poartă şi numele lor. m-am împrietenit cu ele din primii ani de şcoală şi ne leagă ore frumoase în fiecare dimineaţă, atunci când ele trec din gând, din vis în cerneală
5. îmi place muzica veche poate şi pentru că cea actuală – interpretabil acest cuvânt- nu îmi spune nimic şi prefer muzica rock, chiar dacă acum când scriu aceste rânduri ascult… fado.
6. îmi plac oamenii, îmi place să-i privesc, să-i cunosc, să-i ajut, dacă se poate şi dacă vor. marile întâlniri ale vieţii mele s-au datorat în mare măsură acestei pasiuni şi se cuvine să le mulţumesc celor care îmi sunt parte de suflet. ştiu că unii dintre ei mă citesc.
7. îmi plac cititorii mei. cei care mă însoţesc de ani de zile, care îmi dăruiesc timpul şi cuvântul lor, deşi nu ştiu prea bine de ce o fac, cei care mă ajută şi mă aşteaptă să scriu. şi le mulţumesc. dacă vii cu gând curat pe aici, e posibil să ne însoţim pentru multă vreme.
completăm cele şapte vorbe cu încă ceva:
- numele meu virtual va fi psi, prescurtare a lui psipsina. unii mă mai strigă şi în realitate pisica… şi nu mă deranjează. numele real îl folosesc în alt context.
- acesta este un blog personal, pe unde se aşează scrieri cu iz de literatură, rod al imaginaţiei. jurnalul îmi este străin, iar confesiunea… ce e confesiunea?
- fotografii cu mine veţi găsi… în gravatar. e suficient, aşa?
câteva reguli:
1. conținutul acestui blog este protejat de legea dreptului de autor. sau de plugins… atât cât se poate.
2. comentariile vulgare sau rău intenționate nu vor fi aprobate.
3. cei care citesc acest spațiu sunt rugați să și comenteze. orice sugestie de îmbunătățire este binevenită.
4. îmi rezerv dreptul de a interzice accesul unor bloggeri pe criterii pur subiective
5. în blogroll voi adăuga şi şterge după bunul plac. tot subiectiv.
psi on 
ginamihai on 
bine ne-am regasit ….. si sub aceasta forma ! buna miscare ! bravo ! sper sa am intotdeauna inspiratia si timpul pentru a adauga si io cate ceva p-aici. wow !chiar nu -ti plac LITERELE MARI !?!?!
bun venit, si io si io
la cum te cunosc, vei gasi inspiratia. nu stiu cu timpul…
si iti raspund: chiar nu imi plac literele mari. mi se par infatuate. prea se rotunjesc ele la inceputul propozitiei, la fiecare nume…
Bine te-am gasit.
Hmm… ciudat… dupa ce te-am batut la cap sa deschizi pagina asta de comentarii acuma nu prea stiu ce sa scriu…
Oricum ideea e ca imi place blogul asta al tau cu PARFUM de CIOCOLATA, unde CUVINTELE scrise FARA MAJUSCULE se astern frumos unele dupa altele, si unde MUZICA VECHE si neaparat buna invaluie deopotriva OAMENII si PISICILE… si nu, nu este un COMPLIMENT, ci doar o constatare.
mulţumesc, bogdan pentru constatare. vorbele tale înseamnă mult pentru mine.
Pisi, o vara buna iti doresc
I’ll see you soon 
- http://www.youtube.com/watch?v=7Yhr4LfmHfA&feature=related
http://theodor1998.wordpress.com/2011/08/16/vestitul-meu-motan/
Poate iti place si motanul meu daca tot iti plac pisicile!
theodor, mulţumim de invitaţie, am venit repede şi am lăsat şi un dar! te mai aşteptăm pe aici şi semnăm cu drag, psi şi maya.
FRUMOS pe aici
imi place imaginatia ta… ma joc si eu in acest mod foarte des..poti vedea
am scris dsp tema
ratzone, în primul rând bine ai venit. vin acum să te cunosc la rându-mi şi să te citesc, mulţumesc şi … te mai aştept, da?
“Daca vreau sa spun cuiva ca nu vreau sa-l pierd, ii spun simplu: “Nu vreau sa te pierd din viata mea.”
Daca vreau sa spun cuiva ca-l iubesc, spun simplu: ”Stii ceva, te iubesc.”
Daca vreau sa spun cuiva ca m-a ranit, doar spun: “Cuvintele tale m-au ranit.”
Eu traiesc esential, fara artificii si fara abateri din drumul meu, vorbesc adevarat si nu ascund nimic.”… Draga mea prietena, nu te opri sa ma inspiri. Iti multumesc mult.
lora, cea care mulțumește sunt eu, să știi!
ops: îți mulțumesc de însoțire…
E foarte interesant blogul tau plin de pisici si cuvinte.
Te am adaugat la bloguri bune pentru ca imi place felul tau de a scrie.
Daca consider ca scriu interesant poti sa ma bagi la tine in rola de bloguri.
diana, mulţumesc. numele meu este psi… mi-ar place să îl foloseşti pe acesta.
te mai aştept.
Dor de psi…
azi nu ne-ai scris nimic 
Hai mai incanta-ne putin
mâine, draga mea… sau mai exact peste 3 ore…
ops:
mie îmi plac şi deţin deja un motan destul de mişto ca să mă ataşez de el, şi s-a îngrăşat în ultima perioadă, mega adorabil!
găsesc poze la tine dacă vin să-l văd? felicitări pentru că eşti stăpân de felină!
De câte luni ne cunoaștem și uite, abia acum, adormită și ocupată până peste cap, am citit cele scrise mai sus.
Mă bucur că tot ce scrii e doar literatură pentru că, de fiecare dată , când citesc câte ceva scris de tine sufăr gândind că poate treci prin acele stări de mare tristețe, suferință sau…nefericire.
Am citit că nu crezi în complimente și am realizat că și în acest punct ne asemănăm.
carmen, am spus deseori că nimic din ce scriu nu mă spune pe mine, chiar dacă uneori apelez la modele cunoscute mie.
da, ne asemănăm, cum altfel să ne fi găsit? întâmplarea nu încape…
sunt de acord cu tine!
imi place noua imagine, noul blog, si pisica vie. arata viu, proaspat.
numai eu ma descurc mai greu cu toate, si nimeresc unde nu trebuie.
cu drag,
“nu îmi plac complimentele pentru că nu cred în mierea lor otrăvită. de cele mai multe ori sunt inutile şi false.” UN MARE ADEVAR ….O zi frumoasa!
hmm..ti-am citit descrierea…e diferita si e important.
despre faptul ca ti plac pisicile.batem palma! imi plac si mie pisicile.de fapt toate animalutele in general.
despre faptul ca articolele de aici nu sunt un “jurnal”..hmm.daca sunt scrise de tine..din imaginatia ta, te descriu cu siguranta.doar sa stim sa citim printre randuri.
despre complimente care de multe ori sunt ïnutile si false”..depinde…depinde foarte mult de cine le afirma si cine le interpreteaza…mult succes!
iionela, bun venit pe aici!
mă bucur să ştiu că îţi plac pisicile, te voi dezamăgi însă: sunt un om extrem de introvertit şi am învăţat să mă ascund foarte bine, tocmai de la pisici! iar cu complimentele… nicio şansă să îmi schimb părerea: nu le cred! 
O schita de personalitate, frumoasa care mi se portiveste perfect.
La multi ani, blogului tau! sa ai multi cititori si sa il duci mai departe, ca pe o fereastra a sufletului!
M-am învârtit printre paginile afişate dar nu am dat nicăieri de un id de mess, o adresă de mail… Cum iau legătura cu tine în privat?
lotus,
se rezolvă! recunosc, nu am adresa de e-mail aici, dar o găseai pe mwb.
Stii, blogul tau e ca o fereastra spre lume…spre acea lume populata de pisici, lipsita de otravuri si majuscule inutile, plina insa de caldura…si urme de labute…multumesc ca existi psi
…(si stii ceva?..nu stiu care iti e numele real, dar pur si simplu nu mi te pot asocia cu niciun alt nume in afara de psi…nu stiu de e .
) )
îmi ştii numele real, vanessa, dar… până şi eu prefer să mi se spună psi! mulţumesc mult!
ops:
cam tarziu am aflat de acest dot com
“sapte vorbe” = sapte fraze-idei urcand si coborand precum iedera, imbracandu-te pe tine …
doar bere 
imi place ciocolata amaruie dar cu ghimbir n-am vazut pe piata in zona mea
exact, cristian, îmbrăcându-mă.
bine ai venit… dar aş vrea să ştiu cum m-ai găsit.
nici mie nu imi plac majusculele, asa ca scriu poeziile (chiar si in volume) cu litera mica
Nasucul lui Griska este fabulos.
angela, motanul grișka este al tușei vero și este fratele virtual mai mare al pisicuței mele… maya.
În primul rând, atunci când scrii şi foloseşti majuscule, mi se pare ca un ţipăt inoportun.
În al doilea rând, fie că ne place sau nu, cu ele trebuie să începem o frază, nu?
Nu mi se pare normal că nu foloseşti majuscule în poezii, aşa cum scria cineva mai sus, atunci când este cazul, desigur. Şi Eminescu a folosit şi nu am auzit vreodată să fi avut alergie la aşa ceva.
În rest…
Toate cele bune tuturor!
un colt ciudat de internet… ma cam doare capul citind ce scrii, dar nu o sa ma opreasca pe mine o amarata de durere de cap. ce sa zic? mersi zelist ca mai esti bun la cate ceva, acum a fost bun prin rubrica “bloguri similare”.
zi fain! (ca s fiu in concordan cu stilul tu)
Ha ! Ha ! Nu am mai auzit pe cineva sa spuna vreodata ca nu ii plac majusculele ! Virgule sau alte semne de punctuatie am mai auzit, insa mie mi se pare ca majuscula tine atat de semnificatia unui cuvant in sine cat si a gandului intreg reprezentat de propozitia care contine acel cuvant, pe cand semnele de punctuatie doar par a ordona gandul intreg, care ala e adesea trecator, si parca nu e atat de important/valoros ca un cuvant anume, acea una caramida anume de baza fara de care nu ar mai exista nici ganduri. (Eu totusi favorizez gandul asupra emotiilor, adesea rationalizez !)
M-am intrebat totodata si daca nu iti place atunci nici lb engleza, nici, mai ales germana…e OK sa nu-ti placa, nu e ceva neaparat poltically incorrect. De ex nici eu nu stiu germana si in ultima vreme am inceput sa ma simt vinovat ca nu o stiu, ceea ce mi se pare absurd.
ei, dacă nu ai auzit, rudolf aspirant, auzi acum! :yahoo: bun venit pe blogul meu!