poezii

deșurubări…

zâmbetele s-au închis într-o rază de cerc
părea că mi se osteniseră toate ploile,
amăgeam anotimpul cu zahăr candel
deșurubam gândurile.

îmbrățișările s-au apus într-un romb colorat,
mirosea a tăcere în toate colțurile,
pliveam de uitare ghivecele amintirilor
deșurubam lacrimile.

pașii s-au dus la diagonală de apusuri
verile toate miroseau a porumbul cel copt
pe-o tipsie de mere, pe-o amintire
deșurubam inimile.

 

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

17 thoughts on “deșurubări…

  1. Nu am mai scris de mult timp o poezie. Ca si cum substanta scrisului s-a pitit sub mormanul nostru zilnic de mizerabile probleme.

  2. eu am lăsat scrisul deoparte, eo. încă mă gândesc dacă nu ar fi cazul să închid de tot prăvălia asta. happy

  3. Fraza cu închisul prăvăliei ar trebui scoasă definitiv din vocabularul tău curent. Știu că scrii și tu știi că noi te citim cu drag. Las-o deschisă! Și simpla răsfoire virtuală a amintirilor poate aduce liniște, zâmbet, mirare. Cu drag și dor te-am citit, Pisic!
    Să-ți fie zilele luminoase! happy

  4. păi vero, noi ne găsim oricum. doar mă gândesc că nici eu nu mai dau pe-aici cu săptămânile, cum să mai vină altcineva. e un praf pe vorbe!!! happy

  5. nu,dana, chiar nu mai scriu. decât foarte rar. parcă nici cititul nu mai merge ca odinioară, cu foame (sau ce citesc eu e mai greu acum, cine știe?)
    am zis să mă uit pe maldărul de povești salvate, poate, poate și… nimic.

  6. habar nu am, eo, dacă chiar vreau să-l las viitorului. dacă nu mai plătesc eu hosting și domeniu oricum va dispărea cândva. n-am fost în stare să țin barem un jurnal al vremurilor astea (literar, evident) deși îmi propusesem… sigur, nu zic că am decis ori că aștept să mă influențeze cineva, departe gândul, doar că, nu știu, nu mai vin nici eu pe-aici și iar se apropie vremea de taxe și mă întreb dacă mai are vreo utilitate. (am să plătesc domeniul, știu deja că am s-o fac, da… la ce bun?)

  7. Pai atunci hai sa ii dam putina viata, ca din ce zici ii lipseste putin asta.
    Un blog e varianta boema a platformelor de socializare. Ca o carciuma in care poposeste cateodata un om al lui Dumnezeu sau un geniu prafuit.

  8. Se strânge surubul din ce în ce mai mult, nimeni nu se gândeste la o des surubare, lumea viseaza sa readuca vremurile bune din trecut, a fi sau a nu fi, aceasta este vesnica-ntrebare.
    Un sfârsit de saptamâna binecuvântat cu armonie, bucurii si pace în Lumina Divina, draga psi !

  9. iosif, vremurile, bune sau nu, care au fost, nu se vor întoarce. ar fi o naivitate să trăim sperând asta când lumea se schimbă și încercarea prin care trecem scoate binele, dar și răul din om.
    să rămânem sănătoși la cap și la trup, zic, cât s-o putea.

Comments are closed.