despre oameni şi poveştile lor

robin hobb – farseers

fitzchivalry farseerrobin hobb. o doamnă care, născută în california, locuiește în alaska și scrie. fantasy. cunoscută până în anul 1992 ca megan lindholm, ea a început să publice aventurile lui fitz și ale bufonului sub numele de robin hobb. o prea puțin cunoscută autoare de fantasy pentru cititorii din românia, aș zice eu, fascinați încă de george martin și saga GoT. și îndrăznesc să încep recenzia seriei farseer și a omului arămiu, pe care le numesc cărțile verii mele, spunând că, pe deplin meritat, robin hobb își merită locul printre favoriții mei, alături de sanderson și brett și da, să-l punem și pe mult mediatizatul și ecranizatul george martin aici.

o recomandare primită de la tușa vero, căreia iarăși îi mulțumesc pentru modul în care m-a ademenit să citesc multele volume ale celor două trilogii, despre care știu deja că îli vor avea continuarea mult așteptată. (și să sperăm că nu vom aștepta la fel de mult ca în cazul lui sanderson) și o nonrecenzie pisicească, amânată deja cam mult dacă mă gândesc că este mai bine de o lună de când am terminat de citit cărțile celor două trilogii.

pe scurt, trilogia farseer debutează cu apariția la curtea regală a unui bastard al moștenitorului tronului celor șase ducate, un băiat pe nume fitz. și, din acel punct, toată liniștea regatului se clatină și lucrurile iau o cu totul altă întorsătură. prințul moștenitor renunță la tron iar regele, ei bine, regele decide ca micul fitz să devină asasin regal, un om al regelui pentu toată viața lui, un om de umbre și de întuneric, înzestrat deopotrivă cu meșteșug și har. de fapt toate aventurile lui fitz, din copilărie și până la maturitatea deplină au locul lor în trilogia farseer și în cea a omului arămiu, iar ultimele știri spun că robin hobb scrie deja o continuare a seriei, lucru ușor explicabil pentru că personajul ți se lipește repede de suflet.

ce se întâmplă în regatul celor șase ducate, ce sunt neoamenii ori cele două magii pe care fitz le are, cine este profetul alb și care este rolul lui în poveste am să vă las să le descoperiți singuri. eu spun doar că în materie de personaje fantasy robin hobb îl depășește cu ușurință pe george martin și pleiada lui de eroi. lumea celor șase regate nu este înțesată de personaje care mai de care mai fantastice ci de oameni în adevăratul sens al cuvântului, oameni vulnerabili, oameni cu defecte, cu patimi, cu greșeli, cu emoții și iubiri, oameni cu destine legate unele de celelalte și cu puteri mai mari sau mai mici. un copil pendulând mereu între datoria față de rege și nevoia unui tată, un tânăr adolescent uneori prea năvalnic, doi frați care se luptă pentru același tron, o regină munteancă în contrast cu doamnele de la curte și o ”mamă” a lui fitz fascinant de aeriană. personajele lui robin hobb sunt atât de bine creionate și atât de puternice încât te atrag ca un magnet, iar numele lor… ohoo, numele lor sunt fascinant de simple: verity, regal, fitz, patience… și ochi întunecați. aș spune că ochi întunecați, lupul legat prin har de fitz, este de departe personajul meu preferat. este absolut magic, simplu și intens cu fiecare apariție și cu fiecare replică și este, pentru mine, iubirea pură dintre un om și un animal. atât de pură încât uneori devine duroeroasă. iar cei doi, legați astfel pe viață, ajung să semene atât de mult încât nu mai știi cine este cu adevărat omul și cine este lupul.

știu, există undeva în adâncul fiiinței mele o fascinație a lupului. uneori mi-am spus, citind farseers, că poate de aceea îmi place atât de mult această legătură din carte. dar adevărul este unul mult mai simplu: robin hobb construiește cu ușurință această legătură și o leagă atât de frumos, de firesc aproape, de întreaga poveste încât citești, citești, citești… (și încă nu v-am spus nimic despre bufon big grin big grin big grin )

cărțile le puteți găsi la editura nemira iar mie mi-ar plăcea să îmi spuneți dacă, după maratonul de pagini, v-au plăcut. pe mine m-au pus pe gânduri: parcă aș schimba ceva din personajele lui sturmkaiserin. big grin

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

3 thoughts on “robin hobb – farseers

  1. Tu știi cum sunt personajele create de tine, dar poate nu e nevoie să schimbi nimic, poate mai poți integra altele printre cele existente deja.
    Tu știi mai bine.
    Spor!

Comments are closed.