despre oameni şi poveştile lor

calea dragonului – daniel abraham

calea dragonului- daniel abrahamcalea dragonului, apărută în noiembrie, la țanc pentru gaudeamus, a fost prietenul care mi-a însoțit primele zile de decembrie. apărută la editura paladin, în seria fantasy masters, aceeași serie care include calea regilor și elantrisul lui sanderson despre care v-am povestit deja, cartea lui daniel abraham este primul volum din seria pe care cititorii de fantasy o cunosc (și o așteaptă), the dagger and the coin.

în lumea fantasy romanele au consistență și personaje al căror parcurs ajungi să îl dorești cât mai lung, se conturează în linii care atrag simpatia cititorului și, în egală măsură, curiozitatea. de aceea și calea dragonului a lui daniel abraham, autor nominalizat la premiile genului (hugo, nebula ori worlds fantasy awards) și apreciat pentru the long price quartet, este doar un prim pas prin lumea orașelor libere, acolo unde trăiesc cele treisprezece rase ale omenirii, descendenți ai de mult dispăruților dragoni, dintre care, în primul volum, cunoaștem pursângii, cinnaii, kurtadamii, înecații, timzinaii, yemmu, jasuru, dartinaii. (de fapt înecații sunt doar amintiți și mai puțin conturați, ei fac parte din triada decadenților, alături de haaverkini și sud-lingi, așa cum în triada estică regăsim tralgii, jasuru și yemmu, în cea vestică cinaii, dartinaii și timzinaii, iar în cea master- considerată cea mai bună lucrare a dragonilor-  vor apărea alături de kurtadami, raushadamii și haunadamii). și ar trebui să spunem și asta, din seria pumnalului și a monedei, sunt apărute deja încă alte trei volume: sângele regelui, legea tiranului și casa văduvei, pe care le așteptăm și noi să fie cât mai curând traduse.

revenind la calea dragonului, romanul se deschide în cel mai fantasy mod cu putință: facem cunoștință cu apostatul a cărui credință în zeița păianjen este pierdută. pentru că ”în ciuda a tot ceea ce fusese învățat, a tot ceea ce crezuse până de curând, darurile zeiței-păianjen nu arătau adevărul. le ofereau slujitorilor ei ceva, da, însă nu adevărul”. însă cine este de fapt apostatul? vom afla pășind și noi pe calea dragonului? și, mai mult, să fie calea dragonului cea dreaptă? deocamdată să pătrundem mai în adânc, descoperindu-l pe căpitanul markus wester, eroul ale cărui zile de glorie, deși apuse, mai fac oamenii să tresară. măcinat de pierderea soției și fiicei sale, el devine prin prisma împrejurărilor paznicul convoiului ce pleacă din vanai, ducând cu el comori ascunse, apărătorul unei averi despre care încă nu știe și prietenul unei cete de actori deghizați în străjeri.

facem cunoștință apoi cu cithrin bel sacour, copila pe jumătate cinnaie devenită prin decesul părinților săi pupila băncii medean, cea în mâinile căreia va pune magistrul imaniel întregul tezaur al băncii. deghizată în căruțașul tag și mai apoi în magistra cithrin din porte oliva, copila născută din amestecul de rase este în calea dragonului unul dintre personajele pe care le urmărim evoluând, acceptând pierderea oamenilor din viața ei și chiar a orașului liber vanai, singura lume pe care o cunoaște. va ajunge oare cithrin la carse cu toată comoara băncii? va descoperi oare căpitanul wester cine se ascunde sub chipul căruțașului tag?

ne întâlnim pe calea dragonului și cu oamenii de la curtea regelui simeon din anteea. dawson kalliam și fascinanta lui soție clara, adversari ai lui curtin issandrian și feldin maas, cei care încearcă schimbarea în regatul anteean, prin consiliul fermierilor și obținerea mai multor drepturi pentru clasele inferioare, lucru de neconceput pentru dawson kalliam baron de osterling fells. la toate acestea se adaugă și cucerirea orașului liber vanai, cel care va sfârși incendiat, condimentând întreaga rețea de complicitate și trădări în care se zbate anteea, la un pas de a păși pe calea dragonului. se va prăbuși simeon ori va reuși să aducă echilibrul în această mare de orgolii? va ieși oare la iveală trădarea? dar adevărul?

cel de-al treilea personaj pe care îl cunoaștem în calea dragonului este geder palliako, un personaj care de la prima apariție stârnește zâmbetul și căruia cu greu i-am acorda importanță mai mare decât aceea a unui bufon. ținta tuturor glumelor și răutăților camarazilor săi alături de care pornește să cucerească vanaiul, geder palliako este departe de ceea ce înseamnă un ostaș. atras de cărți, fascinat mai degrabă de eseul speculativ decât de treburile ostășești, fiu al unui tată mai degrabă absent de la curte, sfârșește prin a fi ținta urii întregii populații din vanai, transformat de alan klin, cel numit protector al orașului cucerit, într-un colector de taxe. cu naivitatea sa, geder ajunge în mijlocul țesăturii de intrigi ale anteei, mai întâi cel care, în calitate de protector al vanaiului îl va incendia și mai apoi acel pion aparent neînsemnat, prin care pacea se va așterne din nou în anteea, în ciuda faptului că cei care îl forțează să ajungă în față o fac tocmai speculând lipsurile sale. și tot el va fi acela care va readuce în lumină cultul zeiței păianjen prin curiozitatea lui și aplecarea față de cărți. și totuși… cine este apostatul? vom afla oare?

în esență calea dragonului este deschizătorul drumului pentru celelalte romane ale seriei lui daniel abraham, o poveste numai bună de citit cu o ceașcă de ceai alături, acum, în anotimpul crăciunului. un dar potrivit pentru cei care gustă genul fantasy și pe care îl puteți găsi chiar pe site-ul editurii paladin alături de celelalte titluri ale seriei fantasy masters. iar pentru aceia dintre noi care scriu, un imbold de a duce mai departe, spre lumină, povești cum este cea a lui sturmkaiserin (asta fără să amintim de pildă abandonata poveste a tușei vero pe care eu tot o mai aștept să continue chiar dacă știu deja, acum trudește la o traducere mult așteptată de mine big grin )

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

2 thoughts on “calea dragonului – daniel abraham

  1. M-ai făcut curioasă.
    Dar sunt atâtea cărţi pe care vreau să le citesc şi n-am timp. (N-am pentru că nu mi-l gospodăresc aşa cum ar trebui). Şi când ştiu câte cărţi necitite am deja în bibliotecă parcă nici nu-mi vine să cumpăr cărţi noi. sad

  2. este alt stil, vero, altul decât sanderson al cărui fan declarat sunt. happy dar e interesantă abordarea aceasta a căii dragonului, a amestecului de rase și apariția unei bănci în miezul tuturor lucrurilor.
    și dacă mă uit în bibliotecă, mi-ar trebui și mie niște anotimpuri să termin cam ce mai am și ce mai cumpăr de zor.

Comments are closed.