poezii

paşaport de tăcere (șapte)

ai pus între noi şapte oceane de linişte
şi şapte lacăte mari leagă azi cerul,
cuvântul,
pe tâmpla celor şapte întrebări te mai aştept
şi mă năruie vântul.
ai pus inimii tale zălog de cadână
şi-ai luat la rând cârciumile uitării,
şapte pahare băute pe seară
mistuie norii.
cu mâinile goale, lipsite de tine
şapte frânghii din noapte mă cheamă
şi mă întreb uneori de priveşti înapoi,
aceeaşi poveste
ori, poate, focul uitat şi o teamă.
ai pus între noi şapte vămi de amurg
paşaport de tăcere pustie
şapte catarge se zdrenţuie surd
şi mă simt ca un nor de hârtie.
om de carne şi om de trecut
peste şapte dealuri te risipeşte viaţa
şi orice libertate mi-aş lua, să te-ajung
îmi lipseşte puterea
şi gheaţa
şapte văi mi se plâng înainte,
şapte copaci înfloresc amăgirea
paşaport de tăcere în mână mi-ai pus
şi-ai plecat cu iubirea.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

7 thoughts on “paşaport de tăcere (șapte)

  1. Dimineață bruma, buna
    Lasă mi jaluzelele încă, aprinse
    Strecoară mi zâmbetu ți peste gene mi, dar inca
    Încă o secunda dulce
    Strecoară mi lacrima ți pe tâmple mi
    De fiecare data înainte, dar înainte sa te știu
    Înainte sa te chem
    Înainte sa te întâlnesc, mereu firava puterii mele, firava blândeții argintie, asemenea unei beteala
    Și de ma însoțești C a altadat,,
    Sa te mpletesc asemeni unui sal, pe suflet tatuat
    Și de vei voi sa te desprinzi
    Sa ți fiu asemeni unui spin?

    Lasă jaluzelele aprinse,,
    Sa mor cu tine în privire..

    Și de as reveni devreme..
    Dimineața bună sa ne amintească
    Ca ferestrele n au jaluzele
    ȘI ca e bine,,,
    Azi e devreme poate orice amintire…

Comments are closed.