poezii

se mărmuie

se mărmuie noaptea la mine și tot aștept să apari,
mă întreb dacă cine, dacă anii aceștia fugari
te-au ajuns sau mai bine
dacă zâmbetul tău amărui și căprui,
mai vorbește de mine.

se mărmuie ochii, privind în zadar și hoinar
se-ascunde în palmele goale doar vântul
ce mare, rotund și nimic mi-e cuvântul
și pasul ce duce spre tine, ce rar!

te-aștept ca oricând, pe mine m-aștept
se mărmuie noaptea în mine, șiret,
a eliberare.

 

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

5 thoughts on “se mărmuie

  1. Pisoias, superb! Nici nu stiu ce altele sa mai spun citindu-ti creatia. E foarte adevarat ca nu stiu ce inseamna “marmuie” dar ma voi edifica. 😆

Comments are closed.