poezii

gând ca un fum

am să-ți las aici un gând ca un fum.
astăzi îmi amintesc că ne-am fost străini
o mie de lacrimi de-aș avea de plâns,
știu, tu ai plecat prea repede,
tu, biată inimă arsă, fără de-ntoarcere.
am să-ți las aici un gând ca un fum.
vocea ta mă arde, mă doare,
între noi sunt astăzi doar punți care gem
peste-un infern de nepăsare.
am să-ți las inima mea ca un plâns,
un dovleac cioplit la intrare,
chiar dacă știu că tu ai trecut deja dincolo
am să-ți las…

am să-ți las aici un gând ca un fum.
ne-om revedea la concertele morții,
acolo unde totul e scrum
acolo ne vom cunoaște într-o zi
și ne va fi de-ajuns:
vom fi murit liberi, arzând.
vocea ta mă arde, mă doare,
am să-ți las un gând ca un fum
și-am să tac
azi mi-e noapte.

 

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

12 thoughts on “gând ca un fum

  1. suntem în a treia zi de doliu și este convingerea mea din prima clipă, q.
    și m-am judecat pe mine în primul rând: am răsuflat ușurată când i-am știut pe ai mei la adăpost. sad

  2. cre’ ca la rasuflat usurat are dreptul orice fiinta umana. happy e firesc, pisoi. ideea e daca mai departe faci ceva… probabil. in esenta, ramanem setati pe propria noastra persoana, cu ramificari scurte happy- copil, sot, mama( nu neaparat in ordinea aceasta)- iar rarele noastre momente de altruism sunt ‘ pierderi constientizate si justificate’ alocate unui posibil ‘ mi se poate intampla si mie sau celor dragi mie’. un fel de asigurare pt. feedback’.

    suntem inca primitivi rau, pisoi…

  3. Mi-e cam frig prin gânduri acum. Dar ştiu că nu numai eu simt asta.
    psi drag, spune tu e normal să se ţipe atât a răutate? Of…

  4. sinceră să fiu, potecuță, normal pare un cuvânt atât de abstract acum! sad
    citisem despre trauma colectivă, căci asta trăim acum. ciudate reacții poate avea omul (și neomul), ciudate.

Comments are closed.