despre oameni şi poveştile lor

ssecret garden

pe pervazul meu, cuvintele fac casă bună cu florile. și cum pe facebook există un album numit ssecret garden, mi-am zis că este cazul să mă laud cu florile mele și pe-aici:

– solanum sau mărul dragostei.

– hoya sau lacrima maicii domnului

– miltonia, orhideea ale cărei flori mă surprind mereu cu parfumul lor

– una dintre cele șapte orhidee phalaenopsis

– tot phalaenopsis

– hibiscus

– spathyphillum sau crinul păcii

și-ar mai fi o petunie mov, niște cactuși cu flori interesante, o floare cu același nume ca al meu (dar care se încăpățânează să facă doar frunze). ar mai fi… așa știți pe unde bântui când tac pe-aici: in my ssecret garden. winking

și un update, la cerere:

cactușii și florile lor:

petunia cea mov (primită într-o zi specială de la un om special)

 

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

18 thoughts on “ssecret garden

  1. Miltonia îmi place cel mai mult la culoare. Nu ştiam că ai Hoya, probabil reuşeşti să păstrezi o temperatură relativ constantă în cameră fiindcă ştiu că-i cam pretenţioasă. Voiam şi eu într-o vreme dar am diferenţe mai de temperatură de-a lungul anului şi n-ar rezista.
    Ciudate frunze are Solanum! happy Se pare că ai gusturi asemănătoare cu ale mele, alegi ce iese în evidenţă, ce e diferit faţă de alegerile “standard”. winking

    Cactuşii mei nu au înflorit anul ăsta, nici măcar unul, nici măcar o floare. Nu ştiu ce-i cu ei. Nici trifoiul roz nu se simte mai bine, a intrat în pauză, s-au uscat toate trei ghivecele dar nu şi-au mai revenit deşi au încercat, timid. Probabil trebuie separaţi bulbii dar nu mai am ghivece, nu mai am loc – nici nu ştiu la iarnă unde o să le înghesui pe toate.

    Of, iar vorbesc despre mine. blushing Voaim de fapt să spun că-mi plac toate florile tale şi mi-ar plăcea să văd şi cactuşii şi petunia şi restul, cîndva, cumva. happy Pînă atunci, să-ţi fie bine, în grădina secretă şi oriunde te-ai afla! big hug

  2. Florile albe (ultimele) îmi plac cel mai mult. Mi se par așa de grațioase și pure! Poate și pentru că le asociez cu fata la care le-am văzut pentru prima oara, în urmă cu mulți ani. Era secretara firmei unde lucram și îmi era tare dragă.

  3. am de mulți ani, hoya, dragoș. happy ca și euphorbia, adoră căldura. probabil că la mine variația de temeperatură este mai mică, altfel nu-mi explic: happy
    și da, eram sigură că vei veni la flori, e așteptam. te știu florar… miltonia îmi place și mie tare mult, mai cu seamă că s-a adaptat foarte bine. (speciile mai rare de orhidee usnt mai pretențioase în casele noastre).
    și îți întorc urarea: să îți fie numai bine! kiss
    ps. am pus și celelalte poze…

  4. spathyphillum, ioana? se spune că înflorește numai în care unde domnește armonia. happy mie îmi plac pentru abundența de frunze verzi, altfel seamănă tare bine cu anthurium (până la un punct) și nu au nevoie de atenție specială. maya se ascunde cu plăcere la umbra lor… laughing

  5. Da, am văzut acum, săru’ mîna! love struck Cactusul roşu (primul) are flori deosebite – de fapt cred că-s boboci, nu? Al doilea seamănă un pic cu al meu, doar că al tău are ţepii foarte mari. Ultimul e un Schlumbergera, cred, asemănător cu al meu (Crăciuniţă), nuanţă foarte asemănătoare în gama care-mi place cel mai mult dintre toate. happy
    Petunia are un aer misterios şi aduce un pic la nuanţă cu Violetele de Parma văzute la Irina. Nu ştiu cum faci să ai loc pentru toate şi să le meargă atît de bine. La mine doar un recent primit trifoi alb mai are flori şi o alta care nici nu ştiu cum se numeşte – tot primită – ale cărei frunze erau roşii la început şi acum s-au înverzit aproape complet. Pînă şi “plămînul” (Begonia lucernae) a renunţat la frunze după ce l-am mutat într-un ghiveci mai mare aşa cum cerea la cît se făcea de mare. Mi-e teamă că atingerea mea le face rău. Oare sînt un om rău şi ele simt? Nu ştiu… sad

    Uite, ca să mă revanşez, îţi ofer un filmuleţ (mut) cu dl. PAM (Paco Alin Miorlăici, adică Pacoste Alintată happy ), cel mai nou colocatar al chiliei mele de pustnic modern:

  6. ce frumos esteee pacostea ăsta mic! laughing nu te gândi că ești rău! florile știu că e taman invers dar te pui cu soarele? vara asta am trudit și eu, dragoș, să-mi apăr plăntuțele.

  7. La aceeaşi concluzie am ajuns şi eu, că Soarele ar fi de vină. Zeul Ra. Oare el de ce o fi supărat?
     
    Eu nu ştiu ce să fac să le îngrijesc cum se cuvine, probabil exagerez cu apa sau cu expunerea directă la soare – nu ştiu, dar mi se rupe sufletul cînd le văd pierind sau suferind. sad Doar ciuşca se simte în largul său în soare puternic şi cu “picioarele” în apă, precum roşia. Toate plăntuţele supravieţuitoare de anul trecut mi-au fructificat şi anul ăsta, deşi mai anemic. Mi-e greu singur şi cu o memorie foarte proastă. sad

    Puştiul deja s-a insinuat bine în viaţa mea. Mănîncă mult mai bine şi mai des decît mine – fără glumă! – şi are libertate totală, pleacă şi vine cînd vrea, nu-l ţin captiv. Am învăţat cîteva lecţii importante de la ai mei, deşi au fost de genul “nu face ce au făcut ei”. Nu ştiu cum mă voi descurca la iarnă cu el, dacă nu-şi ia lumea în cap pînă atunci. Dar vom vedea. Măcar o responsabilitate să am şi eu în viaţa asta, dacă cu fii-mea am eşuat.

  8. păi e simplu, dragoș: unele flori suportă bine căldura (și au nevoie de puțină apă) cum sunt de pildă cactușii, orhideele, dar nu suportă să le bată soarele în cap; unele flori preferă umbra și apa mai multă, un drenaj bun al pământului din ghiveci, de-astea. fii atent la fiecare floare și îți va spune ea ce-i trebuie.
    cât despre mister pam, dacă s-a aciuit și se simte el bine, o să rămână. deși nu par, pisicile sunt dependente de cel pe care îl au de slugă. laughing

  9. De-aş avea şi minţile la mine tot timpul, ce bine-ar fi! Dar uit curînd şi le tratez pe toate la fel, ceea ce desigur nu e bine deloc. Dacă e vreuna care trebuie udată o dată la o săptămînă, crezi că ţin minte de pe o zi pe alta cînd am udat-o? Şi atunci îi pun în fiecare zi, “ca să fie”. sad
    Iar spaţiul nu-mi permite să le aranjez după nevoi, mai ales de cînd cu vila de alături care-mi obturează lumina. La mine în camere e umbră permanent, iar holul e acum vag luminat dimineaţa timp de vreo oră-două maxim. Despre temperaturi nu mai zic. sad

    Dl. PAM e la el acasă deja. Azi s-a speriat de ploaia care răpăia puternic pe acoperişul de tablă al holului, s-a ascuns în bucătărie sub o măsuţă cu raft jos. Abia l-am convins să iasă şi l-am adus în sufrageria-atelier pe canapea. Acum e pe jos, e mai răcoare, că dacă am închis uşile la hol e o înăbuşeală umedă înăuntru. happy
    Cînd l-am găsit în grădină, plîngînd încă de dimineaţa, era piele şi os, lihnit de foame. Acum, după un pic mai mult de două săptămîni, s-a făcut ditamai dihania. Păi dacă papă numai parizer, muşchiuleţ, hering, “bombonele” Whiskas, lapte şi de azi ficăţei de pui!? Eu numai parizer, atît am mîncat. Adevăr grăieşti că omul e slugă la mîţ. big grin

  10. apoi le cam îneci pe flori. numa zic. sad
    ficăței de pui fiert, sper. și fără sare. tongue îi fierbi numai pe jumătate și îl lași să-i vâneze! e splendoare și răsfăț maxim!

  11. Da, probabil unele floricele sînt înecate, bietele. Încerc să mai fac diferenţa uneori dar după o vreme iar uit. Mă iau după ciuşcă – ăia ar vrea apă de trei ori pe zi dacă s-ar putea, noroc că-s mare puturos de fel. happy

    I-am dat un ficăţel crud, tăiat cubuleţe, să văd dacă-i place. N-a avut gară, l-a “lins” pe tot instantaneu. big grin Mi-a fost lene să fierb deşi aveam intenţia asta, că nu se ştie niciodată. Habar n-am cum arată un ficat “fiert pe jumătate”, nu-mi aduc aminte de cînd n-am mai gustat aşa ceva indiferent de cum ar fi fost gătit. Şi-apoi în natură nu cred că vînează ei păsări cu ficatul fiert. big grin

  12. truc: ficatul cald amintește pisicilor senzația aceea din momentul în care, după ce șoarecele a fost fezandant bine cu alergări, este despicat. maya tocmai asta efectuează acum fix în mijlocul camerei… instinct de felină! laughing

  13. Păi şi Pacostea mea ce crezi că face acum?! rolling eyes De ce nu mi-ai zis că-l prepară pané, tăvălindu-l prin tot praful casei? laughing
    I-am dat capete de peşte (baby hering, tot crud) cu care se juca în disperare, dar asta pe afară pe dalele de beton. Acum cu ploaia stă mai mult în casă şi presimt c-o să-mi “parfumeze” toată casa cu aromă de ficăcior. big grin

Comments are closed.