poezii

împrimăvărare

mi se așezaseră cuvintele într-un fel,
aproape ca o mirare,
ca o frânghie pe care stăteau la soare
rufele albe, mirosind a inocență.
mi se așezaseră tăcerile într-un fel
batistă înnodată peste gură
și te priveam așa
pe jumătate,
cu cealaltă jumătate întoarsă.
mi se așezase liniștea peste genunchi
ca o fustă de catifea
cu tivul desprins.
tu mă priveai.
prin ochii tăi încă treceau trenuri
cu nepăsare.
apoi am plecat.
tu spre o altă fată,
eu spre împrimăvărare.
cu încăpățânare.

sursa foto, desigur: călin

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

9 thoughts on “împrimăvărare

  1. aaa… păi în rest tac. și trudesc la un laibăr. new laibăr in town adică, potecuță! big grin

  2. ooo, nebunia asta lăibăroasă mă ține de ceva luni. plus că se prevede la orizont o nouă (și sunt sigură deja: adorabilă, a-do-ra-bi-lă) nepoțică ce va necesita trusou de bal. big grin

  3. Ţi se aşezaseră cuvintele într-un fel
    de ademenire
    Strângând în ele parfum îmbietor
    De (d)albă floare.

    Spor la tricotat fire şi cuvinte! happy

  4. Cuvintele tale tacute
    Se-ascund intr-un nod de batista
    Sa numere clipe pierdute,
    Sa-mi stearga lacrima trista,
    Ca fara de vreme e totul
    Si prea mult nimicul ne leaga
    Iubito, imbie potopul
    Sa urce iubirea pe-o arca.

Comments are closed.