despre oameni şi poveştile lor

maya. patru ani

maya
câte amintiri încap într-un suflet?
cine mă inspiră?
încotro merg zâmbetele atunci când… se duc?
sunt doar titluri ale unor postări mai vechi, în care apare ea… maya, copilul casei.
ninge de astăzi dimineaţă dar contează prea puţin. în sufletul meu picură soare, iar maya aleargă de zor cu mingea ei. cândva, într-un şapte aprilie ploua pe fereastră şi în suflete. dar de-acum ştim amândouă: când oboseşte vine şi mi se cuibăreşte în braţe. aşa face mereu, de parcă şi-ar căuta locul, de parcă ne-am potrivi mai bine astfel, eu lucrând şi ea aproape, aproape. ceva mai târziu o să revăd albumul ei şi o să mă întreb iarăşi cum a trecut timpul, cum au fugit zilele… o să-mi amintesc că era micuţă şi sălbatică, o să-mi reamintesc primul ei mieunat, abia auzit, primele ei jucării, primele ei boacăne…
maya… au trecut patru ani de când este acasă. de unii oameni se mai fereşte şi acum. pe cei ştiuţi ei, apropiaţii, îi tratează ca o felină răsfăţată ce este. iar mie… mie îmi toarce cuvinte, îmi roade stiloul ori capătul andrelelor, îmi fură ghemele şi radiera şi mă face mereu să zâmbesc.
la mulţi ani, puiuţa mea!
 
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

15 thoughts on “maya. patru ani

  1. mulţumim tuturor. happy
    ioana, am renunţat şi eu la baticuţ şi zgărdiţă, dar numai pentru că momoţica mea e zurlie şi şi-a prins de câteva ori lăbuţa în zgardă de m-am speriat eu. altfel, e încă sperioasă cu străinii şi sălbatică, dar având în vedere trecutul ei… cu mine e lipicioasă foc şi pentru mine este perfect aşa.

  2. frumoasa foc Maya happy si ce cuminte a stat la poza. mie imi intorcea spatele si numa’ fundu’ reuseam sa-l pozez. laughing) poate asa sunt motanii birmanezi… suverani si plictisiti de bipede. desi , fiica-mea facea ce voia din el – il transforma in roaba tinindu-l de labele din spate si el nici pis nu zicea. aveau ei o relatie speciala, in care eu eram intrusa, desigur. sau camerista.
    sa-ti traiasca, sa va bucurati una de cealalta happy

  3. mulţumim frumos frate mai mare, grişka. happy
    q, e greu de explicat de ce maya este atât de dependentă şi de lipicioasă, atât de afectuoasă. ca orice pisică, ştie cine este subalternul cel mai apropiat, pe care îl domină cu succes. dar faţă de naomi, alba doamnă a sufletului meu, maya este… mult mai caldă şi mult mai puţin …pisică. lucru greu de crezut acum patru ani când am adus acasă o sălbăticiune slăbănoagă. fii sigură însă că la poze stă când vrea. doar e mâţ hîzîr! laughing

Comments are closed.