poezii

vis de alb pe-o manşetă

 sursa foto: salome

visez să-mi ningă mult, pe săturate,
mi-e dor de albul abundent, năvalnic,
visez tăceri cu gulere  brodate
cu viscol greu, dar o aştept zadarnic

şi mă mai tem că pe sub poarta mică
alaiul iernii şi-a trădat amar  venirea
iar în absenţa de noroi eu sunt pisică
torcând chemări, vânând în orb iubirea.

visez zăpezi înalte şi sălbatic
un ger în oase-aş vrea să-mi plângă
culcuş i-aş face-n suflet, catabatic
s-ar duce dorul desenat pe tâmplă.

mi-e dor să-mi ning în alb descătuşat
să mă-ncovrig de frig pe la ferestre
în anotimpul ăsta mic, deşurubat,
visez cuvinte reci şi noi şi-albastre.

şi-mi cer un drept de alb imens, zidire
în varul stins al vorbei şi ningând
visez să-mi cearnă iarna cu iubire
şi cu-nlemniri de viscol şi de vânt.

pe o manşetă a gândului meu, chem iarna din suflet să cearnă şi dor de zăpezi să aştearnă… mereu. iar colinda pe care v-o las în dar zice despre o vrăbiuţă prin frigurile finlandei.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

27 thoughts on “vis de alb pe-o manşetă

  1. Și mie psi, îmi este un dor de zăpadă de nu am cuvinte! La noi acum o oră ploua și acum a ieșit soarele. Unde sunt zăpezile de altădată? Bag de seamă că-s pe la voi acum.

  2. roxana, ştii deja, pusesem pe facebook poze. la vreo 35 de minute de când am publicat, s-a trezit şi doamna albă. păcat numai că se va topi repede.
    dream u, kenza. la mine chiar a nins azi. big grin văd că te joci, te joci… şi te amuzi.
    ceva e suspect… da, da…

  3. @kenza & everybody else:

    Dacă foloseşti AddTags 4.3.0.0 creat de mine (vezi secţiunea ‘Aplicaţii freeware’ din meniu), poţi da Paste la orice text chiar şi pe site-uri aşa-zis protejate. winking

  4. nu inca. mi era capul la Aerosmith si, pt. ca era prea alb… pe manseta, pe gulere brodate, zidit chiar, ziceam sa ti l las si tie. da’ tu esti un mâț căpos. sau poate ai convingeri si doar vrei sa pari ca esti nauc.

  5. mersi, Drug, da’ zau de am vreun chef de aplicatii. si apoi, faptul ca suntem la butoane, crezi ca justifica impolitetea de a ne introduce past_urile in casa gazdei?

  6. cu capul mare de atatea cuvinte pe care le impletesti.
    oricum, daca (mai) ninge, ca intr un manuscris in alb, io sunt in cautarea unei noi stari de agregare, pt. ca la nasture am renuntat. happy

  7. Totul în jur suferă de mutilări succesive, uneori atît de fine încît devin imperceptibile în furia vieţii, însă un copy/paste a două momente suficent de departe în timp ne arată oroarea. Ne-a mai rămas, încă – nu se ştie pînă cînd şi în ce mod – comunicarea. Dacă ne-o automutilăm, ce altceva e decît sinucidere…? sad

    Cel mai preţios dar al omului e posibilitatea de a alege. Şi nu mă refer aici la pseudoalegerile mai mult sau mai puţin importante oferite în bătaie de joc pe oriunde vezi cu ochii, ci la alegerile reale care implică responsabilităţi. Unde mai există ele oare? Nici măcar la noi, la fiecare dintre noi, acasă… sigh

    Eu pledez pentru educaţie şi libertate. Restul lumii e împotrivă. Voi pierde cu capul sus.

    Peace out, people… peace sign

  8. kenza, te facem glo(a)b(ă) rolling on the floor te punem în brad, vine maiuşka şi te dă jooos. vrei?
    drept e că poezia de azi s-a căznit niţel, cam ca iarna, aşa.

    dragoş, de multă vreme nu te-am mai avut drept oaspete. happy câtă vreme ne asumăm alegerile făcute, eu zic că totul este în grafic.

    ş-o colindă pân la tindă:

  9. pt. educatie pledez si io; e drept, pt. setari/ aplicatii am un usor retard, pe care mi l asum. laughing libertatea , doar in conditiile in care nu prejudiciaza modul de exprimare al celuilalt, ori atunci ajunem la alt cuvant: constiinta individului in raport cu sine insusi , dar si cu ceilalti semeni.
    totul in jur sufera transformari succesive, cu mutilari si adausuri, si nu doar in jur, in fiecare dintre noi e o schimbare perpetua.
    c/p poate fi o oroare la fel ca oricare gest in real sau virtual . si incercand o simplificare , da, distanta este cea vinovata.

  10. bine, mâț, asa sa fie: gloaba mi s. laughing mai, da’ de ce sa ma dea Maiușca jos ? macar pana trec sarbatorile, sa ma lase n brad.
    tu pe pervaz, io’ n brad.
    poezia nu s a caznit, a nins fumos. totusi, nu linistit ca intr un basm. chiar m a surpins ca se poate versifica iubirea intr o nonculoare. da’ tu poti orice, in scris. big grin

  11. orice nu se egzistă, kenza. de pildă în scris umorul meu devine uşor tăios, aproape ironic. deci… să-l tăiem pe orice. în scris tre’ să moară careva să pot duce şi eu textul la capăt, să sufere vreo jupâniţă…
    şi-apoi fie, o să mă rog de maya să te lase în brad. să vedem dacă o fi de acord.

  12. chiar taios nu mi s a parut. malitios, da, cu o nuanta soft in spate, ca o perniță sa atenueze socul. laughing iar jupanitele am vz ca prefera sa se arunce singure in gol, prea e concentrat lirismul tau , iar unele scapa nestranse de gat, gliseaza pe langa pereti. big grin
    tin sa ti spun ca nu ma las impresionata! nici chiar de Maya. laughing io din brad nu ma dau jos! tongue

  13. care a scăpat întreagă că acu’ o jupoi! laughing
    bine, fie, stai în brad. chit că o să mi se uite maya verde otravă, acum n-o să-mi stric emblema de gazdă bună, creştină şi miloasă! acu când ninje? duamne feri! tongue

  14. kenzaurbo a spus aici :
    libertatea , doar in conditiile in care nu prejudiciaza modul de exprimare al celuilalt, ori atunci ajunem la alt cuvant: constiinta individului in raport cu sine insusi , dar si cu ceilalti semeni.

    Nimic mai adevărat. Dar cum educăm conştiinţa? Discuţia s-ar întinde ca o telenovelă pînă la Paşte – unul dintre cele viitoare.

    Cînd am simţit că modul meu de exprimare a fost prejudiciat, am reacţionat. În felul meu, de bun-simţ (cred eu), pentru ca numărul sfinţilor coborîţi cu forţa din calendar să fie suficient de mic încît să mă pot (re)aşeza în cuvînt, atît cît mai sălăşluieşte în mine.

    Cu ocazia asta cred că am răspuns şi la de ce-ul exilului meu forţat. Fiindcă ştii, Cami: ia-mi întîi viaţa, apoi libertatea! winking

  15. ba eu sper că nu te-am îngrădit în vreun fel, vreodată, dragoş. pentru că şi eu, în felul meu, pe drumul meu, îmi păzesc libertatea…

  16. doar de sarbatori, mâț. p orma, oi vedea io in ce ma mutilez. laughing
    treaba cu jupanitele devine serioasa. ma bate gandu’ sa le dau drept de viata in povestirile mele, pt ca sunt o feminista convinsa. asta nu inseamna ca voi jupui, sa te copiez tongue, jupani, nu. pe ei ii tin special in viata, sa si bata capu’ cu jupanitele. laughing

  17. O veni odată timpul şi locul pentru măsurat adîncimile şanţurilor de pe lîngă drum. Să lăsăm acum alba – fie ea scuturîndă din cer ori grea pe suflet – să ne adune gîndurile. dont tell anyone

  18. Manșetele-ți sunt pline de vise-nzăpezite,
    rămas pe drum, ca iarna, în haine troienite
    te văd lângă fereastra, și-ți amurgesc în poartă,
    în ochii tăi ning stele ce-ar vrea să ne despartă.

  19. da, ştiu. tu care cică ai probleme de memorie îţi vei aminti de câte ori nu am fost de acord cu tine, etc, etc, etc. happy
    să ai o iarnă liniştită îţi doresc. şi sărbători cu bine, dragoş!

  20. Îţi doresc – fiindcă tot e sezonul urărilor – să n-ai vreodată problemele mele de memorie, uitînd împotriva voinţei îmbrăţişările şi amintindu-ţi – tot împotriva voinţei – palmele primite…
    Sărbători fericite! happy

  21. nu vreau să pară că aş fi avut un ton dur, dragoş, dinpotrivă. aşa că completez urarea: să îţi aminteşti numai ce a fost bine în viaţa ta. cât despre palme, eu nu ştiu să-ţi fi dat vreuna, dar dacă am greşit cumva faţă de tine, îmi cer scuze. uneori, tastarea asta a noastră nu redă şi tonul cu care am rosti vorbele. cum bine ştii, eu nu judec oamenii, nu e treaba mea…
    şi îţi mulţumesc pentru urare şi pentru vizită. happy

  22. Fii pe pace, palmele nu aveau legătură cu contextul, era o generalizare a vieţii mele doar. N-ai de ce să-ţi ceri scuze. Am vrut să completez atunci dar mi-era că mă întind prea mult.
    Uite, despre ton, accente, subtilităţi şi modul lor de exprimare în scris ar fi discuţia aceea promisă, vizavi de limitările curente. Chestiuni tehnice în directă legătură cu comunicarea. Ceea ce nu se încadrează în profilul sărbătorilor. happy
    Şi eu îţi mulţumesc pentru urare, chiar vreau să-mi amintesc de binele din trecut, ba vreau cîndva să-mi amintesc şi de binele prezent şi viitor, după ce va fi fost lăsat în urma Timpului. Condiţia esenţială e ca acest Bine să se întîmple… winking
    Alles gute! happy

Comments are closed.