poezii

mi-am pus inima

mi-am pus inima cu vedere la fereastră
printre dantelele zdrenţuite ale întâmplării
să o recunoască soarele,
firul de iarbă
şi oul, indecent dezvelit în tigaie.
i-am dat inimii cântec nou în bătaie
ca un murmur sub fum de răşină arzând
să o recunoască noaptea,
firul de veghe
şi albastrul din braţele somnului.
mi-am aşezat inima în palmele primului venit
ca pe-un dar de crăciun,
ca o dezlegare de rutină
ca o comoară prea târziu găsită,
mi-am ascuns inima într-un cuvânt.

peste noi au trecut castanii,
cirezi întregi de secunde cu coapse lungi,
lacrimi, spaime, visuri,
ca un căţel ud şi bolnav
inima mea s-a întors mereu între coaste
cu câte-un os uscat de ascuns,
de iubire.

mi-am pus inima cu vedere la noapte
din ferestrele altei întâmplări fluierând
povestea ei- şi a mea- ca un fum
o să mă recunoască.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

19 thoughts on “mi-am pus inima

  1. Ti-ai pus inima cu vedere la noapte,
    cu ochii la luna născută din soare,
    cand osul desprins se întoarce în coastă
    iar marea se-nchide în valul ce moare,
    și-ți spală de alb privirea prea castă.

  2. Ai grijă cu inima aia pe pervaz,
    să nu ți-o fure cineva destul de treaz,
    care s-o îmbăta cu vorbele tale
    și-ntr-un final
    s-ajungă și la tine
    și să te ia,
    ca pe-o peltea.
    Să tragă de tine,
    să te lungească
    și să dispară orice fereastră
    în care te-ai fi așezat
    și-ai fi așteptat
    numai ce era de așteptat
    de la o fereastră care expune
    pe pervaz inimi.

  3. Ti-ai ascuns tematoare inima intr-un cuvant
    Ce se poate sopti doar la ore de taina,
    Cu sufletul aninat de o pala de vant,
    Il vei rosti mereu ca pe-o sacra mantra.
    happy

  4. am intalnit o cafenea tacuta, unde toti prietenii ascultau, dar nimeni nu vorbea. s-a pierdut in timp placerea tristetii si a zambetelor provenite din umbre si proiectari ale ramasitelor de pereti goi. acum, optimismul coloreaza chiar si fetele cu ochi inegali, asocieri de rosu cu verde aprins si foste inimi prizoniere in spatele desenelor cu henna.

  5. Ooops! Nu va suparati, aici e cardiologia?
    Stiti,
    Mi-am pus inima-n fereastra,
    Floarea mea din pieptu-mi glastra,
    Caci in inaltimea albastra,
    Eu i-s cer si ea-mi e astra.
    Vindecati-o dumneavoastra!

  6. uneori mi-e şi mie dor de cafenele tăcute, de henna şi arabescuri de parcă mi-ar aparţine. dar îmi amintesc că ieri… este numai trecut. optimism? e o boală de care, sper, m-am ferit. uneori cu ghimbir, ano. happy

  7. măi, papi, cardiologia pe care o ştiu şi vizitez eu e la timişoara. aici e direct spitalul de nebuni. crezi că mă cred degeaba pisică? big grin

  8. moooaaaaa! iacă-tă-mă-s!! cine bagă cele mai multe cratime într-un cuvânt, ăsta da concurs! dar stau să mă gândesc, cred totuși că „iacătă” e mai degraba dintr-o bucată. unde-i graurele??

  9. rolling on the floor numărător de ploi şi cratime-ntre noi? şi ai dreptate, rata, corect este iacătă-mă-s… puteam să mai pun o cratimă! tongue

  10. Cred că, în materie de verbe, trei cratime sunt maxim posibile: ”dărui-vi-l-aș”, ”încreți-mi-l-ați”, ”încărunți-vi-le-aș” etc.
    La fel și la future simple: Perverti-vi-le-voi, Croi-vi-le-va, Ciordi-ni-le-va etc.

    Mă trece o formă forțată la ora asta: ”Pe frate-meu-vi-l-aș da spre uz de unică folosință”, dar nu am frate, iar cratima dintre ”meu” și ”vi” e doar o găselniță personală.

    Așaaa, substantive să tot unești: Făt-Frumos-cel-cu cartea-în-mână-născut, Adrian Năstase patru-case-cinci-zambacciene-și-alte-mătuși-cu-Tamara-în-frunte, etc.

    Forța Ponta! happy
    Sper să nu mă creadă cineva happy

Comments are closed.