poezii

şi mie mi-e dor de tine

când cu ploile mă măsor
fără să vreau să fiu
biruitor
e numai gândul de sub uşă.
şi o păpuşă
a sfoara cui ne-om rătăcii
vii şi cu morţi, morţi şi cu vii,
pe când cu ploaia mă măsor
mă dor.
atât de multe-n pumnul strâns
a prea mult noapte pe pământ
tu soarele în pensa zilei
eu aşternut în umbra milei
de dor? ce-i dor?
în palma ta eu torc
biet muritor.
cuvintele am să ţi le desfac
când tac.

şi mie mi-e dor de tine, când soarele… trec şi zilele.
poate şi pentru că:

“sub pleoape, neştiută de tine,
niciodată mai multă, străine,
viscoleam undeva… ” (alma)

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

8 thoughts on “şi mie mi-e dor de tine

  1. winking acum mă uit la un film în care un copil îndrăznește să mai vrea o porție : de mâncare, de vis, de dreptate …un copil de-i zice Twist.

  2. Deci…în spam! Dar dacă totuși nu mă găsești, ziceam că mă uit la un film în care un copil îndrăznește să vrea încă o porție: de mâncare, de vise, de dreptate. Un copil ce poartă numele de Twist. happy

Comments are closed.