culori, despre oameni şi poveştile lor

poate că mâine

pe tălpile ude de înserare, de amurg aproape violent, drumul pare că s-a oprit, că şi-a sfârşit pentru totdeauna pietrele şi speranţele. o bătaie albastră de inimă?

în culorile amurgului, hoarde nechemate de cai sălbatici şi tropotitori, eu îmi desenez liniştea ca pe un sărut necerut, neprimit, cu grijă să nu strivesc marginile. ziua se urcă cu rămăşiţele ei zdrenţuite pe crucea de smoală şi eu ştiu că la capătul acestei închideri de pleoapă poate fi orice, totul sau nimic.

înveşmântată în albastru electric, tremurător şi tulbure, inima doarme visând anotimpul altei culori.

poate că mâine…?

tragerea la sorţi a concursului organizat ieri se va desfăşura în puţine minute. mulţumesc celor şase participanţi.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather