poezii

între paranteze

bolnavă sunt de dezlegare
şi de tăcere prinsă-n cui,
a altuia, a nimănui
îmi este liniştea curbată,
o paranteză de nimicuri
în care ploaia-şi face cuib
când eu mă chem şi mă alung
sub steaua care râde strâmb.
bolnavă sunt de risipire,
nisipul galben, nezidit,
uitat ca un cuvânt stingher
de acolade ce înghit
tot ce am spus şi nu voi spune,
mi-e astăzi inima tăciune
când eu mă chem şi mă alung
sub steaua care plânge strâmb.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

8 thoughts on “între paranteze

  1. bolnava sunt de dezlegare
    de liniste si risipire
    dar sper ca asta e spre bine
    spre vindecare si iertare.
    Si intre paranteze imi vine
    Sa pun si scrisul si cu mine
    sa las sa stea numai tacerea
    sa ma cufund in acolada
    in care sa inchid iubirea

  2. Mă pierd printre cuvinte și-nțelesuri
    Și mă afund în tainice genuni,
    Mă rătăcesc printre poteci ascunse
    În versul psipsiceștilor minuni.

  3. nu din nerecunoştinţă ci din copleşire nu am răspuns la versurile voastre. şi la lipsa de vers a celor dragi şi ştiuţi…
    vă mulţumesc. nu ştiu să comentez frumosul, dar îl preţuiesc.

  4. Mă tot gândesc ce-ar trebui să scriu
    Sau dac-ajunge că sunt viu.
    Sunt ani destui de când am renunţat
    La jocurile cu cuvânt rimat.
    Zic unii c-aş avea talent
    Şi li se pare asta evident.
    Dar eu zic “sunt un om obişnuit”
    Rămas prin vorbe rătăcit.
    Prin litere şi virgule şi puncte,
    Încerc să construiesc o punte.

    Cu drag,
    Şerban

  5. ce e talentul? doar un gând
    o risipire-n adunare de cuvânt
    iar joaca? joaca ne rămâne-n fire
    chiar de-i a tâmplelor albire
    şi-aduc un semn de mulţumire
    asemeni ţie sunt: un om
    un om de dincolo de punte,
    de cuvânt.

    cu mulţumire,
    psi.

Comments are closed.