poezii

mă întreb, mă gândesc…

poate că ai să mă cauţi
mă întreb,
mă gândesc,
poate că îţi va fi sete într-o zi
de ceaşca plină şi fierbinte
în care se topeşte timpul.
mă întreb, mă gândesc
însă nu spun nimic din ce văd,
din ce mă adună.
merg mai departe
printre tăcerile reci,
statui întunecate într-un muzeu pustiu
şi mă întreb,
mă gândesc
dacă poate să-ţi fie dor
şi să nu doară.
acolo, printre coaste,
butonul de like e bolnav.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

9 thoughts on “mă întreb, mă gândesc…

  1. winking
    şi dincolo de suflet, mai în jos,
    luceşte un codur…
    mi-e gândul sur
    ca sarea cea prelinsă peste tot.

  2. Condurilor lucioşi li se taie
    din talpa ori din vârful nepotrivindu-se
    şi m-am întrebat adeseori,
    pe-atunci nu existau boli de picior? laughing
    Pe urmă tot eu mi-am răspuns:
    cenuşa, cenuşa e tot,
    e-n toate, şi unde mai pui că e bună ca antidot.

  3. Butonul de like
    E bolnav
    De prea multe atingeri
    De prea multe dorinte
    Tangentiale
    Colaterale
    Boala temporara
    Partiala
    Incompleta
    Gust in cautarea aromei
    Miros….

Comments are closed.