poezii

tras de mânecă

1258677576_65f2b67a1ami se întâmplă uneori,
de obicei dimineaţa,
pe când se spală somnul pe ochii lungi
şi visele,
visele probează rochiile colorate ale zilei
încheiate cuminţi,
mi se întâmplă uneori
un nod în batistă ca o uitare,
ca o neatenţie
peste care pun cireşi
din dulceaţa aproape uitată a copilăriei.
mi se întâmplă uneori,
de obicei seara,
pe când ziua îşi pune cămaşa de noapte
şi cuvintele,
cuvintele îşi împletesc părul
în cozi lungi şi albastre
mi se întâmplă uneori
o dezlegare în batistă
ca o tresărire,
ca un zvâcnet al secundei în ceas
şi atunci,
ca din întâmplare,
simt pe arcade un foşnet.
tras de mânecă
gândul mă întoarce spre tine
şi zâmbesc.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

17 thoughts on “tras de mânecă

  1. În rest, dimineţile îşi îmbracă haina cea mai deocheată,
    lovesc obloanele cu biciul,
    fântânile se amestecă cu râurile,
    între-un alt “fiind”, fluid,
    în vâlvătaia splendorii de amiază,
    în care războinici, sfinţi şi înţelepţi,
    străluciri rare îşi fac apariţia?

  2. Măi să știi că eu am scris ceva în sensul acesta, dar scrierea nu este denumită Tras de mânecă, iar tema, mai degrabă, se subînțelege.
    Cum însă nu vreau să creez confuzii, nu am să o trec în tabel. Dar cine dorește să o citească, știe unde mă găsește happy

  3. da, tibi, este nevoie. doar că nu ştiu de ce… nu prea ne place. nici să fim traşi de mânecă şi nici să recunoaştem că avem nevoie de asta.

  4. eu îţi zic s-o înscrii în tabel. nu pentru mine, căci ştiu unde şi cum să te găsesc! happy şi vin acum, miţo! cum bine vezi, eu astăzi sunt mai degrabă alăturea de temă!!! anacondele zicea că… “cu graţie” laughing

Comments are closed.