advertorial, poveşti de adormit pisica

skiathos

acest articol este un advertorial, semn de mulţumire pentru organizatorii vacanţei mele turceşti de luna trecută.

mă încearcă adesea o mirare ştiindu-te departe, aşa cum numai tu îmi poţi fi, cu capul prins în norii unor gânduri pe care nu ţi le ştiu, dar le pot ghici de calde după zâmbetul tău sau absenţa lui, după acel fel al tău de a zâmbi, cu ochii tiviţi de umbre care se risipesc atunci când te luminezi cu fiecare trăsătură, până spre tâmplele grizonate, arsură a vremii împletită cu cea a soarelui.

mă încearcă adesea o mirare ştiindu-te lup solitar şi tăcut, ascuns într-o mare de oameni adesea nepăsători şi apatici, cu chipurile golite de orice lumină. dincolo de absenţa lor din ei înşişi, ascunderea ta e un pretext ce luminează concentric ademenindu-mă iar şi iar.  şi atunci, ca în tremurul frunzei, aş vrea să te ating şi aş vrea să îţi amintesc (deşi ştiu că nu ai uitat) ce ne-am promis demult, anume că prima noastră întâlnireva fi tivită cu albastru, aşa cum am ales tot demult, eu însămi.

– de ce skiathos? – m-ai întrebat atunci şi simţisem cutele de uimire arcuindu-ţi zâmbetul. aş fi putut alege, ştiu, orice destinaţie şi orice loc miraculos de pe pământ, căci tu mi l-ai fi dăruit. în libertatea alegerii mele, ai ştiut însă dinainte că voi alege, voi scotoci cu ochii minţii toate mările greciei alegând pentru noi în alb şi albastru, departe de exotic şi luxuriant, departe de freamăt şi ostentaţie, un vis ca un căuş de pământ în inima căruia iubirea înseamnă… nemărginire.

– să fie acolo locul nostru- ţi-am scris- pe mica insulă din nord vestul mării egee unde odinioară navele persane au acostat în drumul lor către înfrângerea spartanilor, acolo unde călugării de pe athos au construit evangelistria, locul de unde a zâmbit prima oară în soare şi vânt steagul greciei. să fie acolo unde, printre pădurile de pin, am să te caut şi am să te găsesc râzând, fierbinte de dor sau de soare.

mă încearcă adesea o tresărire. te visez aşteptându-mă pe acel ţărm de mare şi te caut în suflet, chemarea ta o caut de fapt. mă încearcă adesea un dor de tine, ca o muşcătură de umărul de pe care mi s-a desprins o aripă, dar nu îl rostesc, mă mulţumesc numai să îl respir ca pe un aer nou, abia şoptit:

– pe lângă cine ai trecut astăzi, iubirea mea?…. în fiecare urmă de pas prin nisip este o bucată din mine.

fotografiile de astăzi sunt preluate de la europa travel cei care ne promit (şi îşi respectă promisiunile) vacanţe ieftine pentru turişti fericiţi.  ne vedem la vară acolo?

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

30 thoughts on “skiathos

  1. Am vrut sa fie niste corabii feniciene si niste valuri, si niste cetati persane, si un soare arzator! Incerc sa imi gasesc un loc in acesta vis.
    Trec pe langa voi in chip de val.۩〰۩〰〰☼〰〰◥▄☰▄◤〰〰〰۩〰۩〰〰☼〰〰◥▄☰▄◤〰〰〰

  2. vavaly, pe skiatos încă nu am fost, deşi mi-am dorit! deci… nu e aducere aminte ci doar advertorial pisicesc. winking

  3. Dadui si io o raita de prin Singapore sa vad ce mai face lumea buna si ocupai si locul 13 in tabel ca si-asa nu-l voia nimeni. In rest, conu Emirakis va saluta din tarile calde si va ureaza toate cele bune

  4. carmen, a fost de fapt alegerea celor de la europa travel. dar, recunosc, aş vrea să ajung şi eu pe skiatos! recunosc!

Comments are closed.