culori

zahăr ars

şi mă întreb tot privind soarele cum îşi pleacă genele fierbinţi peste roşul din cărămizile caselor, dacă lutul se întomnează vreodată a rugină. a rod ştiu, căci ţine în palmele lui curbate şi aspre bruma din strugurele cu promisiuni de viu ori poamele calde şi galbene care îmi amintesc de copilărie.

dar a rugină?

te privesc şi parcă niciodată nu a fost atât de frumoasă toamna ca acum, venită din sufletul tău aplecat spre cartea deschisă.

şi tac arămiu, cu miros de zahăr ars în palmele aprinse.

 

sursa foto: salome

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

14 thoughts on “zahăr ars

  1. lutul se întomnează a rugină?
    da…
    dar invers.
    În intimităţle sale cele mai ascunse…
    nu la suprafaţă unde e îmbrăcat de cealaltă rugină, a rod.

  2. Eu n-am postat amintirea, dar tot în China (în Hangzhou) am primit un peşte rumenit în caramel. Cu sos de ardei iute (era tot într-o toamnă, tot prin noiembrie). A fost o experienţă tare interesantă. big grin

Comments are closed.