poezii

glasul sângelui

începutul este o uitare a lui ieri,
o negare la modul acut
atunci când desenezi cu inconștiență
toate așteptările tale
pe gleznă.
tipare reci se desfac
din îmbrățișările noastre,
atunci când cauți cu însetare
un alt rol
pentru chipul tău obosit,
o altă iluzie măreață, inutilă,
mistuit prea mult
de neacceptarea
unicului gând.
oamenii îți vor vinde oglinzi
și imagini din cioburi colorate
dar eu nu sunt acolo,
în reflexia luminii,
eu în tine curg
și mă revărs,
de la începuturi.
eliberează-mă, inimă!
neliniștea este o uitare a lui mâine,
când împrejurările nu sunt
decât un glas roșu
în tine, curgând.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

13 thoughts on “glasul sângelui

  1. Buna dimineata , pisic si…miauuu! …”oamenii îți vor vinde oglinzi
    și imagini din cioburi colorate”..E ca atunci, cand m-am lovit io cu capu da sifonieru cu oglinda.. laughing

  2. “începutul este o uitare a lui ieri,
    neliniștea este o uitare a lui mâine.”
    eu sunt acum, nu-s doar păreri,
    şi muşc din prezent ca din colţul de pâine.
    începutul a fost, nu mai contează…
    neliniştea cred că a rămas, totuşi, trează.
    de aceea visez uneori
    şi-n vis mi se prind întâmplări – fiori.

Comments are closed.