despre oameni şi poveştile lor

am fost cândva prieteni

http://24.media.tumblr.com/tumblr_lvsd00rxNw1r228bao1_500.jpg

amurgul îmbrăţişării noastre a fost scurt:
ochii tăi luceau de lumină,
ochii mei desenau lacrimă.
de-acum drumurile se dezlegau
chiar dacă spuneai că nu.
mi-ai vărsat în poală tristeţi inutile,
biet staniol fără culoare le ţinea,
apoi mi-ai spus să nu,
să nu îmi fac griji,
plasa de minciuni e de-ajuns,
nu-mi va fi sete şi foame. o vreme.
când ne-am regăsit,
o clipă târzie, greşită,
erai atât de străină
că îţi vedeam toate cusăturile
iubirii tale jucată la ruletă
şi te vedeam cum eşti, nu cum te iubisem.
timpul picură egal
aceeaşi întrebare: “de ce?”
hai, toarnă-mi apă pe gând,
alunecă-mă în uitare
prieteniei i-ai rupt aripile
şi încă mai doare.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

26 thoughts on “am fost cândva prieteni

  1. Buna dimineata ,pisic si …miauuu! laughing Cre ca plasa aia cu minciuni era de-acu, decand marira astia preturile..Da’ , pisica den poza imbratiseaza reflectia din oglinda sau… ? laughing

  2. apărut tabel, vero. nu ştiu de ce lipsea, aseară era! sad prietenia despre care vorbesc s-a rupt, a fost vândută pe o plasă de minciuni.

  3. “…prieteniei i-ai rupt aripile
    şi încă mai doare.” – Azi noapte am visat cu cea mai cea, care-am crezut că va fi pentru totdeauna, dar de 2 ani mari şi laţi n-am mai schimbat nici măcar o vorbuliţă. Părea atât de normal ce se întâmpla în vis, încât atunci când m-am trezit şi-am văzut că-i doar o închipuire, m-a durut rău. Ei, că de-ar fi toate frumoase, despre ce-ar scrie oamenii trişti? happy

  4. tibi, rogu-te, ştiu că e vina mea că nu a apărut tabelul, nu uita să te înscrii. happy sunt sigură că ştii cum este…deşi tare nu aş fi vrut.

  5. Oare sînt singurul care vede lipsa unui R din al doilea cuvînt? Da, pragmaticul de mine, analiza materială înainte de toate… surpriseops: Recunosc, azi sînt off. sad

  6. Cred că “am fost odată prieteni” ar trebui scos în afara contextului, fără unda de regret, fără contemplare-ntru trecut, un “pe mai departe”, chiar dacă drumuri despărţite, cărări întru altceva ale fiecăruia…şi poate lăsând loc altor întâlniri, la alt nivel de înţelegere…da’ parcă putem? suntem prea nerăbdători, noi oamenii…deşi, cunosc cazuri de răbdare exagerată, moa adică. laughing …şi nu m-am ales cu vreo recunoştinţă, ba dimpotrivă…psi©, mulţumim şi eu, şi Jora, că ne-ai trecut în tabel! te îmbrăţişăm luuuuuuung! happy

  7. prietenii pe care i-am pierdut pe drum nu ni s-au potrivit. poate că ne e mai bine fără ei şi lor le e mai bine fără noi. uite că am găsit o rază de senin în durerea pierderii. laughing

  8. Io mi-s “în toate: în cele ce sunt/ şi-n cele ce mâine vor râde la soare,/ În holda întreagă şi bobul mărunt/ şi-n viaţa ce veşnic nu moare” 😆 Şi, pe deasupra, uite şi ce memorie bună am, ţin minte versuri din şcoala primară! big grin

Comments are closed.