despre mine

ţie…

eu stau pe un pervaz imaginar. concret este numai lemnul ferestrei tale, cel în chenarul căruia eu vin odată cu noaptea, a veghe.

ziua nu. ziua e plin de oameni care aleargă prin lume, căutând câte ceva. şi uneori chiar şi eu par să te caut, deodată cu ei.

noaptea însă, în lumina argintată a lunii, atunci când mă priveşti, nimic nu ne desparte. promit!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

13 thoughts on “ţie…

Comments are closed.