poezii

nunta mută

nicio lacrimă şuşotind

şi nici vinul nu plânge-n pahare

când ea trece-n picioarele goale

prin alaiul tăcut.

păsări nu mai vin pe cer

nuntaşii toţi ca nişte ciocli

cu smoală zvâcnindu-le-n ochii

ce sânge mai cer.

fără vorbe şi fără vioară

fecioara se prinde în hora de lupi

niciun râs, cu toţii par muţi

şi e ziua amară.

jefui-vom inocenţa din nou

la lăsatul nopţii, în somn,

pe când toţi străjerii dorm

pe un vis ca o coajă de ou.

şi iată alaiul cu ochii lucind,

din negru spre roşu păcat

cerc de foame-nchegat

pe-un trup alb, al miresei dormind.

nuntă mută şi slută

când adevărul se-adună

cu o moarte tăcută

şi hâdă.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

26 thoughts on “nunta mută

  1. tibi, până când nu va mai rămâne nimic? ori până când unii nu vor mai fi deasupra legii? nu ştiu, zău că nu ştiu.

  2. până când va fi destul de puternică să nu se mai încreadă în mierea vorbelor fără rost? dar va fi vreodată îndeajuns de puternică?

  3. Nunta asta m-a dus şi pe mine cu gândul la multe chestii sumbre… Dar am renunţat la ele pentru simplul motiv că mi-ar fi ieşit prea lungi! happy

  4. concediu plăcut să ai, carmen! poate că nu e chiar aranjată nunta, poate că în sfârşit vede şi ea, copila, cu ochi limpezi. winking

  5. ca la nunti. fara prea multe taine, circul imbraca forma laica a poftelor rarunchilor si totul fara sonorul aferent petrecerii bucuriei uniunii sufletelor-pereche.

  6. Impresionanta imagine ai creat. Am reusit si eu sa incropesc ceva, scuze ca atat de tarziu… happy

  7. parte tristă psi?
    he he. nu cred asta. cred că ai tu ceva ce nu vrei să spui decît între coperte. abia aştept să văd, ce! happy

  8. păi de ce nu spui aşa, rata? ţi le trimit chiar eu, dacă vrei! winking plus cele lăsate pe alte bloguri!

  9. off, doare poezia ta… nunta adevărului cu moartea… eu sper încă, poate era numai somnul,sau mai e o şansă de resuscitare…

  10. carmen, avem două opţiuni: fie vedem mâine, în povestea promisă şi atunci rămânem în poveşti, fie vedem duminică şi atunci admitem că poezia este una politică! winking

  11. ooo, carmen, duminică e sezonul de plagiat. cum ai văzut deja, anacondele, almanahe şi tibi sunt deja antrenaţi! eu doar voi culege ceea ce ei plagiază sâmbăta! 😆 şi cred că e liber oricine să participe la această nouă joacă.

Comments are closed.