poveşti din labirint

de vineri…

tu spui: m-am născut pe o coardă de vânt. și sun.
dar cine să vadă ochii tăi în singurătate, cine să îți știe glasul cald, ca o îmbrățișare?
tu spui: ești frumoasă când îmi lași urme de ruj pe cămașă.
dar cine să știe gura ta când alungi, cu degete moi, ca de apă, zâmbetul? da, da, zâmbetul tău, neștiutul, mugure verde, crudă și fragilă promisiune de floare.
tu spui: sunt umbra vântului ce calcă-n urma ta. și-adun toate zâmbetele tale.
de ce să aduni ce nu e risipire și-ntreg îți este dat numai ție?
să ningă, să plouă. cu rouă.
iau pâinea zilelor și o aduc la tine.
zâmbește cu mine.
te rog.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

16 thoughts on “de vineri…

  1. Painea zilelor… misterul vietii!
    Special text… aparent plutitor… Nu stiu daca ai gandit sau e doar instinct… dar m-a atins.
    Succes, fata draga.

  2. sărumâna, cita. mi-e dor de tine, să știi! cât despre text… nu este gândit. niciodată nu îmi propun ce să scriu…

  3. m-ai srprins sa stii,eu nu imi amintesc …vasazica-psica are memorie de memorie,bun asa happy

    ti-am prins zambetul,tzac happy

  4. sa-i fie bine,

    ne ocupam noi de scris laughing
    cand pisica nu-i acasa…pam pam

    frumoase zile sa va fie!

    happy

  5. eu spun: cred că m-am născut într-o căruţă călătoare, ticsită cu cărţi. happy
    sigur că zîmbesc împreună cu tine. cum altfel?
    şi mai spun: cuvîntul din duzină arcuş, mi-a redeşteptat bucuria muzicii celeste…

  6. tibi… arcuş, jucăuş… 5 minute mai sunt şi vin să te citesc la duzină! big grin zâmbet ţie, om bun, prietene!

Comments are closed.