despre oameni şi poveştile lor

o joacă

– spune-mi repede un cuvânt care te face să te gândeşti la mine!- te provoc iar, a câta oară, la joacă

– cireaşă!- îmi spui aproape fără să gândeşti, cufundat în iarba înaltă a clipei, dar încă nesigur că mica sferă roşie mă va face să râd. eu îţi simt ezitarea şi plusez:

– ai putea să fii mai original?

– cred că da, cred că da… să zicem că semeni, de pildă, cu un garou. mi te înfăşori pe mână şi sângele meu pocneşte în vene.

eu strâmb din nas, cu gândul la bucata de cauciuc:

– hmmm… complet inestetic!

– vrei să fie mai frumos de atât?- mă ademeneşti tu- atunci va trebui să mă săruţi!

of, ce provocare! şi lumea se dizolvă între noi atunci când gurile, aceste păsări flămânde, bolnave de îngemănare, ni se ating.

– eşti plină de electricitate!

dar eu nu îţi răspund, am încă ochii închişi, balansând între lentoare şi lumină, între prindere şi desprindere.

– ştii- îmi spui în vreme ce mâna ta mă atinge- cred că semeni teribil cu o frunză.

mirarea îşi face culcuş în ochii mei, dar tac. şi îi ţin încă închişi.

– da, da, sigur asta este! ai fragilitatea frunzei prinsă în zborul ei şi îmi aluneci printre degete, oricât aş invoca vântul să mi te domolească.

peste noi trec zvonuri fierbinţi şi se aprind tăcerile. noaptea îşi răstoarnă dincolo de ferestre vălurile ca o ispită întunecată.

– ştiu!- îmi şopteşti- numele tău este….

Pigpen Loves You © by binkle_28

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

40 thoughts on “o joacă

  1. “balansând între lentoare şi lumină, între prindere şi desprindere.”
    vom alege lumina prinderii, cred eu. cum altfel? lentoarea desprinderii? mai bine, harşt dacă ceva nu merge spre lumină. şi altă lumină ne va învălui, deplin.

  2. Superb, Psi.
    Mi-a placut mult, mult.
    Iar ” numele tau este ” …. asta da provocare…. Sa zicem ca numele tau este ” cel mai iubit dintre pamanteni ”
    happy

  3. Un mic joc erotic rotund precum cireaşă pe care-a doborât-o vântul ca pe-o frunză de pe creanga ei inestetic de înaltă, o descărcare de electricitate printre zvonuri despre ispită fluturate pe sub nas la capătul unui garou de cauciuc, în numele sacru al duzinii de cuvinte!

  4. deplin. suntem legaţi de căutarea acestuia, nu-i aşa, tibi? totuşi, eu spun, eu simt mai aproape de suflet întunericul, lumea lui de vise. dintotdeauna a fost aşa.

  5. anacondele, jocul ca jocul, aşa s-au vrut scrise cuvintele, dar pisicaaa… căutam de zor o imagine, azi noapte şi am dat peste ea! nu puteam să o las acolo, nedezvăluită!

  6. virusache, depinde de starea vremii: uneori continuu, uneori alternativ, nu-mi dau seama prea bine cum şi de ce, dar aşa e! big grin

  7. 😆 ispită? nu ştiu, nu cred că mi s-ar potrivi, m-aş simţi teribil de stânjenită. dar… tu mă cunoşti, poate că tu vezi ceea ce eu nu pot ajuge cu privirea.

  8. “mirarea isi face culcus in ochii mei”….aiurea! nu ma mir deloc….stiam ca ai sa alinti si azi cuvintele…ai sa le gasesti sensuri noi happy
    tu esti visarea…

  9. visarea, rokssana? cred că ar fi trebuit să pun titlul postului altfel: găseşte-mi numele. văd că fiecare dintre voi ştiţi de fapt cine sunt. surpriseops: şi o completare ar fi: mi-a plăcut foarte, foarte mult duzina ta de astăzi!

  10. carmen, îţi datorez dialogurile. îmi amintesc că ţi-am spus că nu stăpânesc atât de bine tehnica dialogului, pentru că percepţia mea dominantă nu este cea audivită, dar când am scris acest post să ştii că m-am gândit la tema pentru acasă pe care mi-ai dat-o cândva! happy

  11. numele tau este stapana baghetei fermecate, care transforma cuvintele simple in imagini elaborate ce se pliaza atat de frumos pe suflet happy
    duminica linistita, pisic!

  12. duminică bună sper că a fost şi la tine, redsky, eu am fost astăzi printre zăpezi şi cum îmi plac, nu pot spune decât că… e bine.

Comments are closed.