daruri pentru mâine
mai întâi trecuse un vânt vesel prin păr, lăsând în urma lui luciri de beteală şi un miros de hârtie glazurată, lipită în inelele unui lanţ ce părea nesfârşit şi pe care se ghiceau încă urmele degetelor mici, de copil. copilul care am fost cândva, cu bretonul sub care se tiveau curioşi doi ochi ca boabele de orez.
în tăcerea zilei niciun gest nu era de ajuns şi nicio şoaptă nu tulbura liniştea de sub clopotul de sticlă. mergeam cu paşi vătuiţi, cu rochia albită pe la tivuri de drum, de poveşti, mergeam căutând ceva anume, fără să ştiu prea bine ce caut, în vreme ce, sub apăsarea paşilor mei, piatra suna stins a zăpadă ninsă nu din ceruri ci din sufletul meu.
dincolo de sticlă simţeam viaţa clocotind furioasă ca o apă ce îşi caută matca, auzeam vocile oamenilor ridicate într-un cor amestecat, rostire fără noimă în căutarea înţelegerii. chipurile lor însă îmi erau ascunse vederii. nu-i ştiam, nu mă vedeau. eu lipeam mai departe cuvinte, unul de celălalt, aplecată asupra lor şi a mea, închisă în mine. gânduri vechi şi dorinţe uitate îmi răsăreau dinainte, ca şuviţele lungi de păr pe care le alung cu mâna după ureche. nu, nu mai port breton de mulţi ani, iar ochii multe au închis în orezul lor.
mergeam şi lipeam mai departe pe drumul acesta al meu, drum solitar şi la fel de alb ca nesfârşitele zăpezi, cele promise demult, cele care mă uscau cu aşteptarea lor şi mă umpleau de o sete nouă. un drum la marginea lumilor, o fâşie îngustă pe care abia încape un zâmbet şi un pas. pe de-o parte îmi sclipeşte luna, cu vălurile ei tainice, invocând stelele, de cealaltă parte soarele mă priveşte tăcut. eu ar trebui să aleg. nu pot.
pe marginea dintre cele două luni care mă ademenesc şi cărora le aparţin în egală măsură nu există alegere ci un continuu balans care mă poartă înainte, spre cuvânt, înapoi, spre oameni, nălucă purtând chip de om şi tăcere de pisică.
luminile se nasc şi se trec, uşile cândva închise îşi arată burţile goale, liniştea se lasă sedusă de vorbe repezi, eu lipesc mai departe.
o ghirlandă de cuvinte glazurate. darurile mele pentru mâine.
să treceţi cu bine săptămâna de dinaintea crăciunului, prieteni!
pe aceeaşi temă vă invit să citiţi şi la: abisuri, redsky, vero, blueriver, almanahe, virusache, cita, scorpio, tibi, rokssana, mitzaabiciclista
şi nu uitaţi, se caută în continuare cel mai frumos cântec de crăciun, aşa că vă poftesc la vot în colţul cu muzică

