psi-words

decembrie în semne tot mai puține, în fire destrămate din povești ce și-au pierdul tâlcul. asemeni unui moș crăciun umflat cu aer, el se agață de calendar cu mâinile amândouă, fragil echilibru. și poartă în spate un sac, cel care a înghițit toate celelalte luni. urmează și el, curând și el.

ianuarie cel uscat de geruri, antemergătorul, şade strivit şi mărunt în vreme ce capre îl pasc absent, aproape invizibile de albe ce sunt în frigul tot mai alb. alături de el, ceva mai scund şi cu un aer nepăsător, februarie îşi desenează inimioare roşii pe la încheieturi. inimioarele cad, se dizolvă, dar el desenează mai departe şi cântă: “sunt iarnă? nu sunt iarnă?” iar oasele i se albesc a zăpadă în vreme ce el mai priveşte cu jind, pe furiş, la vecinul său primăvăratic.

martie îşi dezbracă lin cele şapte cojoace, cele pe care soarele, încă mofturos şi adormit, le usucă cu răsuflarea lui mirosind a ghiocei. un cojoc pe frânghie, două cojoace pe frânghie, şapte babe stau cuminţi în poarta zilelor aşteptând să fie alese, mirese târzii legate una de cealaltă cu şnur alb-roşu.  şi în vânt de narcise, sus pe calul sfântului gheorghe râde aprilie, împungând a joacă sacul cu mica lui suliţă de staniol. o ploaie repede trece umplându-i pocalele din lalele sângerii, cele din care bea flămând, apoi cade în somn de iarbă înaltă şi se visează la fel de alb, iepuraş de paşte cu un coş plin de ouă. lângă el se coace mai în miez de cireaşă, balansând sacul din care cad de preaplin petale roz de bujori, asemeni obrajilor de copii alergând pe uliţele nesfârşite ale copilăriei. ar alerga şi el, dolofanul, dar mai drag îi este culcuşul de frunze al pomilor săi, cel care îi răcoreşte zâmbetul. îmi pare că e pus pe şotii, dar nu apucă să mai facă vreun gest căci iunie îl striveşte cu toate ghiozdanele lui aruncate în sus, semn de bucurie, semn de vacanţa cea mare şi cea atât de aşteptată. pe trupul lui se usucă cerneala premiilor, pe braţele lui un şotron invită la joacă fetiţele cu codiţele lor mici, ca de şoricei.

şi sărim în barca lui iulie, cea cât o coajă de nucă. el nu ştie asta şi poate de aceea are ochii precum topazurile adânci, iar căldura lui varsă miere peste câmpurile petecite cu maci, aceste guri roşii şi sălbatice ale pământului. un miros de pâine nouă îl ajunge, ridicându-se sus, la caleaşca sfântului ilie, aducătorul de ploaie.

ca un frate mai mare, august îşi face loc legănându-şi şoldurile mari şi grele de rod, râzând cu dinţii lui de porumb copt, fericit că este, că încă este vară, vacanţă. zeamă de pepene roşu i se scurge pe bărbie şi boruri mari de floarea soarelui îi ascund ochii leneşi, de prună coaptă. parcă ar mai sta, dar septembrie îl culege ca pe un ciorchine de strugure şi îl strânge must în palmele lui pătate de prima rugină, prima cerneală. se ştie al nouă-lea pentru că noi sunt şi caietele, şi creioanele, dar şi cărţile ce aşteaptă cuminţi pe o bancă, un nou început. şi când primele frunze foşnesc prin sac, octombrie râde ca o gutuie, ghemuit în brumă şi în ploile lui tot mai reci. s-ar alinta cu frunze şi-ar mai chema o dată soarele la joacă, dar căldura lui nu mai este de-ajuns şi nici frunzele nu mai sunt vii. un pui de vânt i se agaţă pe tâmplă şi el se strânge tot mai mult într-un dovleac cioplit.

noiembrie tace deasupra tuturor, abia topit şi el, bucată de zahăr trosnind uscat ca o creangă de copac rămasă fără de păsări, cuib gol din care puii au plecat demult, spre alte lumi. un pled îl acoperă ca pe o icoană stinsă din care mai zâmbeşte uneori, tainic, un chip de sfânt, arhanghelul vestitor şi în venele lui toamna se stinge.

un copil râde şi zăpada ajunului îl sărută pe gene şoptindu-i o poveste despre sacul rostogolit pe sub brazi şi despre lunile cele douăsprezece sau numai cuvinte, împachetate frumos a dar. un an se va stinge, un altul nou se va zămisli curând, un sac plin de zile se va topi în amintire, un altul, mai nou, aşteaptă flămând darul zilelor ce vor veni.

fie ca sacul acesta să vă fie mereu plin de amintiri frumoase, de împliniri, de oameni buni. mai spunem şi astăzi un colind? şi vă invit să citiţi despre cele douăsprezece luni şi la: vero, mitzaabiciclista, blueriver, virusache, scorpio, redsky, tiberiu, cita, abisuri, cristian, rokssana, dagatha, dictatura justiţiei, valentina