despre oameni şi poveştile lor

semne de joi… violet

semne de joi

au venit mai apoi

peste noi

îmi desenez în fiecare dimineaţă un fluture. uneori arcuit, alteori transparent, astăzi, nu ştiu de ce, el este dantelat violet. pe discul somnoros al soarelui văd cum toamna îşi înfige colţii de rugină în strugurii rămaşi mici ai verii, învineţindu-i, apoi râde spre mine brumat. nu ştiu dacă este frumoasă. prin fereastră îmi intră în suflet zvon de gutuie,  într-un desen straniu ca un balet neterminat al sferelor şi mă apuc să desfac nasturii dimineţii să-i fluture vântul prin cămaşa de-nceput ca-n velele corăbiei.

hai să ne prefacem că am mai trăit asta. cafeaua va fi gata imediat, rimelul desface genele în arcuri luminoase care au şi ele umbre violet ca ale marilor dive mute, cade între noi o nouă zi ca o felie de cozonac: mânâncă repede, cât e caldă.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

25 thoughts on “semne de joi… violet

  1. şi un pic din coada-ţi, rata! şi un pic din ea! ştii ce câştigi? o promisiune felinoasă că nu voi atenta la blana-ţi, bun aşa? big grin

  2. toamna care rade nehotarat, gutui, cafea, rimel…draga, draga psi, incepem ziua in moduri cam asemanatoare, daca ar mai fi si o felie de cozonac adevarata as zice ca-i ziua mea norocoasa happy
    cu drag, zi frumoasa iti doresc!

  3. la fel şi ţie, dunia. lasă că inventăm un cozonac imaginar, el va fi un pretext pentru buna şi alba doamnă… iarna. winking

  4. eu nu ştiu cum vin şi de ce. de exemplu violet: nu-mi place. nu-mi place mirosul de violete, iar floarea mică mi se pare că se topeşte prea repede… şi totuşi îmi place bruma cerului, în toamnă. da, da… se înşiră ele cum vor, fotostefani.

  5. Draga mea, tocmai imi creionam un decor alb-violet! ca sa vezi ce telepatie!
    Te imbratisez virtual si iti multumesc…din nou happy

  6. ce aromat scrii tu, pisic! simt mirosul dulce al strugurilor si aroma inecacioasa a gutuilor. e o toamna inca frumoasa, cu dimineti clare si reci, dar cu soarele pandind inca in spatele perdelelor de nori si ridicandu-se rapid cu o urma a somnului de fata, aruncand un snop de raze si plecand inainte de a-ti da seama ca a trecut ziua.

  7. ratatouille, ce-am promis, am promis! io n-am scos furca şi toporu. adaug astăzi încă ceva la premiu: facem o poezea lu şobolan? hm?

Comments are closed.