poezii

milioane de…

sunt milioane de clipe înapoi, în trecut, emoții pe care le las astăzi în urmă sunt milioane de zâmbete înainte și noi ne privim. parcă umăr la umăr, parcă mână atinsă de mână, timid, gesturi noi, parcă vechi, milioane stau să cearnă cuvinte și-atât de cuminte ziua de mâine se-așează-ntre noi. sunt milioane de vise… Read More milioane de…

despre oameni şi poveştile lor

pacienta tăcută – o recenzie a durerii

pacienta tăcută, romanul lui alex michaelides apărut la editura litera în acest an, mi-a însoțit vreo trei ceasuri dintr-o dimineață a acestei minivacanțe de paști. da, în celelalte fusesem pe câmpiile sfărâmate ale lui sanderson, semn că am avut iarăși o vacanță reușită. și poate că n-aș fi cumpărat cartea dacă nu m-ar fi intrigat… Read More pacienta tăcută – o recenzie a durerii

despre oameni şi poveştile lor

câmpiile sfârâmate – volumul 1 din cuvinte despre lumină- sanderson

câmpiile sfărâmate. sanderson. words of radiance. cel de-al doilea volum din seria arhiva luminii de furtună apărut în februarie, la capătul unei lungi așteptări, mi-a însoțit vacanța de paști. și, în ciuda faptului că am achiziționat cartea de când (în sfârșit) a apărut, am preferat să citesc cele peste nouă sute de pagini în aceste… Read More câmpiile sfârâmate – volumul 1 din cuvinte despre lumină- sanderson

despre mine

nouă ani

acel moment în care îți dai seama că au trecut pe drumul inimii nouă ani. nouă ani în care am scris. am cunoscut oameni, ne-am împrietenit, am plecat de lângă ei, i-am încurajat să scrie, să simtă și să trăiască, m-au încurajat să scriu, să simt și să trăiesc, au plecat spre alți oameni. și… Read More nouă ani

locuri din sufletul pisicii

brașov, din căldarea de lumină: legendele orașului

născut în evul mediu, pe când cavalerii teutoni își făcuseră loc de popas și de apărare, până la urmă, în fața năvălirilor otomane, brașovul, căldarea de lumină atât de dragă nouă, celor care locuim în ea, își are propriile legende, multe dintre ele uitate astăzi, cum ar fi lacul celor douăzeci de vrăjitoare, spânzurătoarea ori… Read More brașov, din căldarea de lumină: legendele orașului

despre oameni şi poveştile lor

scrisori către un prieten: când martie își desface

8 martie: când martie își desface pletele iarăși, coborând încet peste eșafodul iernii, mă așez la răspântiile inimii mele așteptând. semn. întotdeauna vine un semn, un soi de respirație pe care nu o aud, dar o simt cu toată ființa mea, așa cum îți simt, fără să aud, inima. și îți simt inima, prietenul meu,… Read More scrisori către un prieten: când martie își desface

poezii

așteaptă-mă primăvară

așteaptă-mă în adăpostul rotund, al ghiocelului, acolo unde seva își strigă pentru întâia oară: primăvară! așteaptă-mă în goana vântului care rănește zăpezile preschimbate în noroaie, hohotele neputincioase ale iernii. așteaptă-mă în căușul de lumină al soarelui care râde în diminețile cu plete lungi, de codană primăvară feciorelnică mirosind a reavăn și a martie. așteaptă-mă primăvară… Read More așteaptă-mă primăvară

despre oameni şi poveştile lor

mărțișor: mai crede cineva în simbolul primăverii?

mărțișor. șnur alb și roșu, legate, vestind primăvara. mărțișor sau martenia, obicei pe care, în afară de noi, doar bulgarii îl mai au. de vreo câteva zile colind locurile unde vânzătorii ambulanți se luptă cu gerul (ieri au fost minus 11 grade, astăzi doar minus șapte) și cu nepăsarea trecătorilor. tarabe pline de mărțișoare, majoritatea… Read More mărțișor: mai crede cineva în simbolul primăverii?