culori

cineva trece

cineva trece prin inima mea. ca un joc al întâmplărilor surde, cineva își potrivește pașii după secundarul uitărilor mele. trecând, ia cu el fiecare sistolă, fiecare abatere de la regula tăcerii. cineva trece prin carnea mea. mi se pare că doare această reașezare a particulei, dar în realitate ea, carnea, se desfășoară ca o catifea… Read More cineva trece

locuri din sufletul pisicii

brașov, din căldarea de lumină: legendele orașului

născut în evul mediu, pe când cavalerii teutoni își făcuseră loc de popas și de apărare, până la urmă, în fața năvălirilor otomane, brașovul, căldarea de lumină atât de dragă nouă, celor care locuim în ea, își are propriile legende, multe dintre ele uitate astăzi, cum ar fi lacul celor douăzeci de vrăjitoare, spânzurătoarea ori… Read More brașov, din căldarea de lumină: legendele orașului

poezii

eu știu să fac (cuvintele)

eu știu să fac cuvintele să tacă, mi-ai spus cândva și tremurând, sub pete de cerneală colorată te-aș fi chemat, te-aș fi găsit urlând. eu știu să fac cuvintele să ardă, să râdă blând, să te dezmierde, și știu că harul tău, ascuns sub gheață, lucește încă stins, dar nu se pierde. eu știu să… Read More eu știu să fac (cuvintele)

poezii

pot jura că ești acela

”pot jura că ești acela care s-a îndrăgostit pentru vecie de fata aceea al cărei nume îți scapă mereu” (marin sorescu- la dumneata) sursa foto: salome   pot jura că ești acela de-al cărui cuvânt m-am legat demult, ca într-o mirare a sufletelor, ca într-un altfel de anotimp, răsturnat, ridicat, la rangul verilor absolute.  … Read More pot jura că ești acela

despre oameni şi poveştile lor

narcis și gură de aur (o carte de suflet)

narcis și gură de aur, romanul germanului, prin naștere și elvețianului, prin domiciliu, hermann hesse, este printre ultimele publicate și cel de-al doilea care tratează tema dualității umane, după mai cunoscutul- cred- lupul de stepă. apărut prin anii 90 la editura rao, cea care a publicat de altfel majoritatea romanelor lui hesse, narcis și gură… Read More narcis și gură de aur (o carte de suflet)

poveşti de adormit pisica

ești încă acolo

îți scriam mai demult că mi-e de-ajuns să știu cine ești, biete gânduri prin ploaie pe care astăzi le citesc cu mirare. eu le-am scris? eu ți le-am scris? mai degrabă inima. pentru că ea te recunoștea la capătul fiecărei bătăi, la capătul fiecărei sistole. apoi, nu știu cum, ne-am depărtat în miros de mere verzi,… Read More ești încă acolo

poezii

povești în formă de lalea

ascultă-mă, te rog eu vin, cu vorbe calde, de rubin, să-ți spun povești în formă de lalea, să-ți deslușesc mirarea și culoarea, din vin. ascultă-mă, te rog, am să-ți aduc, sub verdele foșnind a nuc, povești în formă de lalea, lucind cuvintele cu-aroma lor de dor, te vor. așteaptă-mă, te rog, mai sus, de inima… Read More povești în formă de lalea

poezii

din tine însuți nu te duci

din tine însuți nu te duci nici dacă umbra, nici dacă șoapta, nici dacă păsările trec și-ngheț atinge frunza. în tine însuţi nu rămâi şi nu ajungi că nu e lacrimă mai mare decât să fii cuvânt şi nu din întâmplare metaforă arzând. din tine însuți nu te duci nici dacă viața, nici dacă noaptea,… Read More din tine însuți nu te duci

despre oameni şi poveştile lor

#confuz o poveste despre asumare, viață, congruență

#confuz,  alex andronic. o lansare la libris, pe final de mai, într-o zi oarecare, dar miraculos însorită, cam așa cum ar trebui să fie sufletul când știi cine ești, când, după o cursă nebună prin caruselul numit viață, nu mai ești #confuz. o carte despre care, atunci când am aflat de la alina grozea (mulțumesc mult… Read More #confuz o poveste despre asumare, viață, congruență